Fotografia de moment a războiului din Iran

Conflictul SUA–Israel vs Iran începe să arate ceva mai clar dincolo de bombardamentul informațional al ultimelor zile.

Bref, războiul din Iran amenință să devină cel puțin unul regional și să se întindă pe o perioadă lungă de timp, având un impact economic global, declanșând o nouă criză a refugiaților, căreia va trebui să-i facă față Europa, și putînd să determine înfrângerea Partidului Republican din SUA în alegerile parlamentare din noiembrie a.c.

Din informațiile confirmate până acum, tabloul evenimentelor este următorul.

SUA se justifică: Israelul ne-a forțat!

Marco Rubio recunoaște public că Israelul a forțat SUA să declanșeze războiul împotriva Iranului. Secretarul de Stat american a legat decizia SUA de un scenariu în care Israel urma să lovească și exista riscul ca represaliile iraniene să vizeze și forțe americane.

Iar Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat textual: ”Nu noi am început acest război”.

Reuters relatează însă că mai mulți oficiali americani au spus, în briefing-uri de presă, că nu erau dovezi privind intenția Iranului de a lovi primul forțele SUA, dar exista amenințarea rachetelor balistice și a grupărilor teroriste finanțate de Teheran în țările vecine.

Semne ale prelungirii Blitzkrieg-ului

Washingtonul prezintă operațiunea ca fiind limitată în timp (patru, cinci săptămâni), dar pregătită pentru extindere.

Președintele Trump a început déjà să pregătescă opinia publică pentru  accepta ideea că SUA va trimite trupe terestre pe front. Și e firesc, pentru că nici un război nu a fost câștigat doar pe cale aeriană.

De unde graba lui Trump?

În SUA, o parte a Congresului încearcă să limiteze implicarea trupelor americane prin mecanismele War Powers, în timp ce Pentagonul se teme că în ritmul actual al bombardamentelor va avea o problemă cu asigurarea necesarului de muniție.

Demersurile democraților pentru a impune autorizarea de către Congres a oricărei ofensive militare datează de dinainte de atacul asupra Iran și există suspiciuni rezonabile că din acest motiv președintele Donald Trump grăbit atacul asupra Iranului.

Evreii au încălcat Shabbatul

Războiul a fost declanșat, în mod cu totul neobișnuit, într-o zi de Shabbat, în care evreii se odihnesc și nu au voie să facă nimic.

Shabbat-ul poate fi încălcat în cazul unui război de apărare, care necesită acțiune imediată, sub o amenințare reală.

Rămâne de stabilit dacă aceste prescripții din Talmud și din codificările ulterioare au fost respectate, în condițiile în care Iranul pare să fi fost luat prin surprindere – dovadă că 300 de persoane din conducerea regimului de la Teheran, în frunte cu ayatollahul Ali Khamenei, au fost ucise în primul moment al atacului.

Războiul se extinde

Conflictul s-a extins rapid regional, cu lovituri și reacții în mai multe state din Golf: Kuweit, Qatar, EAU, Bahrain.

În 72 de ore, efectele atacurilor Iranului au fost constate în numeroase țări și asupra unor facilități militare și reprezentanțe diplomatice. Washington Post descrie o „cascadă” regională cu victime civile și infrastructură afectată.

Clericii shia din Iran au declarat Jihad în toată lumea și au cerut musulmanilor să atace interesele SUA și Israel oriunde au posibilitatea asta.

Iranul a amenințat că închide traficul prin Strâmtoarea Hormuz – un punct vital pentru energia globală. Drept care piețele reacționează anticipativ, iar un salt serios al prețului petrolului este o chestiune de timp. Analiștii estimează o creștere rapidă a prețului la 100 –200 USD/baril.

Benzina în SUA a depășit pragul de 3 USD/galon, semnal al impactului economic intern.

Războiul digital

Tehnologia este o parte semnificativă a confruntării: operațiuni cibernetice, perturbări digitale, utilizarea AI în infrastructuri militare. Războiul nu mai este doar aerian sau naval, ci și digital.

OpenAI a încheiat un acord cu Departamentul Apărării al SUA pentru a furniza modele AI utilizabile în rețele clasificate.

Compania Anthropic, care ar fi refuzat utilizarea modelelor AI în scop militar, a fost  exclusă de la contracte federale, fiind etichetată drept „risc de supply chain”.

Au fost notate atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale iraniene, inclusiv întreruperi ale unor aplicații și servicii media.

Trump vrea să reia negocierile

Donald Trump afirmă că „ce a mai rămas din conducerea Iranului” ar dori negocieri și că SUA sunt dispuse să discute. Teheranul a respins categoric ideea. Probabil pentru că nu mai are încredere. Înainte cu doar două zile de a ataca Iranul, președintele Trump spunea că va continua negocierile cu Teheranul privind neproliferarea armelor nucleare.

ABC News informează că aceia pe care Trump i-ar fi preferat la conducerea Iranului la finalul războiului au fost uciși.

Administrația americană pare surprinsă că nu există o revoluție a poporului iranian contra regimului teocratic. Și îi îndeamnă pe iranieni la revoltă, cum și pe combatanții din trupele Iranului să se predea pentru a obține imunitate.

Europenii sunt rezervați

Guvernul spaniol a interzis folosirea bazelor sale aeriene pentru atacuri asupra Iranului, fapt care a obligat SUA să-și mute avioaanele de luptă din Spania în Germania (Ramstein).

Premierul britanic, Keir Starmer, a anunțat că nu permite imediat folosirea bazelor britanice pentru loviturile împotriva Iranului și nu angajează forțele britanice în atacuri ofensive, invocând prioritatea respectării dreptului internațional și evitarea unei replici de amploare sau a unui război prelungit.

El a subliniat că UK va acționa doar în scopuri defensive și nu va participa la ”schimbarea regimului prin lovituri aerien”.

Donald Trump și unele voci din administrația SUA au exprimat nemulțumire sau dezamăgire față de această poziționare.

Uniunea Europeană nu susține operațiunile militare ale SUA și Israelului ca parte a unui război extins, dar este dispusă să se mobilizeze pentru protecție, evacuare și măsuri defensive proporționale, în coordonare cu partenerii și sub stricta justificare a dreptului internațional și al autoapărării.