Dosarul „Aurul dacilor” a ajuns la ușa lui Nastase

Politia a batut deja la usa lui Dan Iosif si a lui Sergiu Nicolaescu si se pregateste sa le faca acelasi lucru lui Adrian Nastase si Ioan Talpes.
Cei patru sint banuiti ca ar fi cumparat bratari de aur din epoca dacica, furate din siturile arheologice de la Sarmizegetusa de catre un grup de traficanti aflati acum in arest.

Parchetul si politia au, pina acum, putine dovezi, in afara unor depozitii date de martori aflati sub protectie. Principala problema este ca, desi se vorbeste de 15 bratari furate, nu exista nici una recuperata. In schimb, s-a auzit de ele la diverse case de licitatie din Europa.

Politia cauta acasa la Adrian Nastase, Ioan Talpes, Sergiu Nicolaescu si Dan Iosif mai multe bratari dacice din aur, furate din siturile arheologice. Politicienii spun ca nu stiu despre ce-i vorba, dar procurorul care conduce ancheta e decis sa ceara anchetarea lor de catre Parchetul General.

Procurorul Victor Cimpean, de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Alba, a emis pe 2 iunie o ordonanta in care cere IGP sa recupereze mai multe bratari dacice din aur de la cei patru politicieni si sa le depuna la Muzeul National de Istorie.

Demersul procurorului Cimpean se intemeiaza pe declaratiile unor informatori ai politiei, care sustin ca Nastase a primit doua bratari, iar Talpes, Nicolaescu si Iosif cite una de la un grup de hoti din siturile arheologice.

Regizorul Sergiu Nicolaescu, ex-senator PSD, si deputatul PSD Dan Iosif ne-au confirmat ca au fost vizitati, zilele trecute, de catre doi ofiteri ai Inspectoratului General de Politie (IGP), care le-au cerut sa predea bratarile dacice din aur pe care le detin. Adrian Nastase a refuzat sa faca vreun comentariu pe aceasta tema. Iar Ioan Talpes ne-a declarat ca nu a fost cautat de politie.

Ipoteza este oricum luata in seama de anchetatori, pentru ca cei patru au si bani, si pasiunea colectiilor. Senatorul Ioan Talpes ne-a declarat ca nu l-a interesat sa aiba vreun obiect dacic si ca nu intelege de ce i-a fost amestecat numele in acest caz. Regizorul Sergiu Nicolaescu crede ca „cineva isi bate joc de justitie” vehiculind nume notorii intr-o afacere ca aceasta.

El s-a aratat suparat pentru ca politistii se pot lasa indusi in eroare de o facatura ieftina. Iar Dan Iosif spune sincer: „Au venit la mine acasa si le-am aratat ce obiecte dacice am – un topor din piatra, doua opaite din lut si un cutit din silex.

Daca as fi avut vreo bratara, eram prost sa recunosc sau sa o tin in casa? O puteam vinde peste granita demult, caci am o multime de rude in strainatate”.

Valoare istorica

In acest caz sint cercetati 12 barbati din Deva, dintre care noua au fost arestati in urma cu trei saptamini si urmeaza sa afle azi daca li se prelungeste sau nu mandatul de arestare.

Ei sint invinuiti pentru ca ar fi facut detectii si sapaturi neautorizate in rezervatia arheologica Gradistea Muncelului-Sarmizegetusa Regia de la Orastioara de Sus -Hunedoara, in urma carora au gasit 15 bratari dacice din aur, in valoare totala de 1,5 milioane de dolari. Cea mai mica bratara ar avea 800 de grame, iar cea mai mare, 1,8 kilograme.

Ele sint in forma de spirala si se termina cu doua capete de sarpe. Bratarile au si o mare valoare istorica, dupa cum ne-a spus Olimpia Palamarin, director al Muzeului Civilizatiei Dacice din Deva.

Suspectii sint Iulian Ceia, considerat seful grupului, Ioan Groza, Ioan Nedelcu, Mugur Nedelcu, Sorin Popa, David Magda, Mihai Zerkula, Florin Nistor si Ciprian Hidisan, aflati in arest, alaturi de Adrian Nistor, Ion Vasinca si Alberto Ioan Deak, ramasi liberi.

Prea aproape de oamenii Puterii

Martorii acoperiti ai anchetatorilor sustin ca Iulian Ceia ar fi vindut, intre 2001 si 2004, mai multe podoabe dacice cu ajutorul deputatului PSD Dan Iosif, pe atunci consilier al presedintelui Ion Iliescu. Iosif recunoaste ca este prieten cu Ceia inca din 1990 si ca acesta i-a intrat in casa si in biroul de la Cotroceni de mai multe ori.

„Nu am discutat insa niciodata cu el despre comori dacice sau ceva de genul asta. Si nici nu i-am facut cunostinta cu vreun demnitar caruia sa-i vinda ceva”, sustine Dan Iosif. Pe de alta parte, Iulian Ceia a fost referent la Camera Deputatilor, in legislatura trecuta, astfel incit avea acces la parlamentarii interesati de piese de patrimoniu.

Martorii acoperiti ai politiei au mai declarat ca doua bratari au ajuns la fostul premier Adrian Nastase, una la fostul vicepremier Ioan Talpes, una la fostul senator Sergiu Nicolaescu si alta la Dan Iosif. Un alt informator al politiei spune ca Iosif si Ceia ar fi vindut asemenea podoabe dacice prin casa de licitatie Doroteum din Viena.

Nastase se plinge lui Botos

Faptul ca Adrian Nastase si ceilalti neaga orice amestec in cazul „Bratarile dacice” nu-l dezarmeaza pe Augustin Lazar, procurorul general adjunct de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Alba, cel care conduce ancheta.

„Daca vom ajunge la concluzia ca sint implicati demnitari, vom cere disjungerea dosarului, astfel ca ancheta sa fie continuata de Parchetul General, pentru ca un Parchet local nu are competente in acest sens”, ne-a spus Lazar.

In urma discutiilor cu politistii, Dan Iosif a provocat, saptamina trecuta, o discutie aprinsa pe aceasta tema la grupul parlamentar PSD. El i-a cerut lui Nastase sa-si apere membrii de partid si sa protesteze impotriva actiunii procurorilor. Seful Camerei Deputatilor a spus ca si el este deranjat de banuiala care se arunca asupra sa.

Nastase i-a trimis o scrisoare lui Ilie Botos, seful Parchetului General, in care se revolta contra demersurilor facute de procurori.

Nici o bratara nu este in mina autoritatilor

Ancheta in cazul bratarilor dacice a inceput in 2001, dar, dupa doi ani, procurorii hunedoreni au pus rezolutia de neincepere a urmaririi penale. In septembrie 2004, Augustin Lazar, procuror general adjunct al Parchetului de pe linga Curtea de Apel Alba, a redeschis dosarul.

Cercetarile au fost reluate de politisti, sub coordonarea comisarului-sef Aurel Condrut, de la Serviciul de Protectie a Patrimoniului Cultural National din IGP. Din surse judiciare am aflat ca principalul martor este un anume Florin Rimbetea, care afirma ca a fost angajat ca sapator. El a declarat ca a participat la gasirea primei comori dacice si i-a indicat ca faptuitori pe cei 12 invinuiti.

Anchetatorii nu detin nici o bratara, pentru a o supune unei expertize. La dosar exista totusi o expertiza facuta de un specialist de la Muzeul National de Istorie, dar nu pe o bratara, ci pe imaginea ei filmata. In anul 2002, jurnalistul Radu Tora a facut un reportaj la Orastioara de Sus – Hunedoara, in care a filmat o bratara prezumtiv dacica.

Tora sustine ca a fost chemat acolo de persoane necunoscute si s-a dus pentru ca i s-a parut un subiect interesant. Spune ca a mers sa filmeze bratara undeva in munti, cu o masina de teren imprumutata de la Iulian Ceia, cu care este prieten. Dupa difuzarea reportajului, in martie 2002, masina lui Ceia a fost incendiata de persoane ramase neidentificate.

„Cred ca din pricina acelui reportaj a fost si arestat Ceia. De altfel, politistii mi-au spus ca ma banuiesc si pe mine ca sint mina in mina cu hotii” , ne-a spus Tora.

Marturie din Germania

Surse judiciare ne-au spus ca dosarul „Bratarile dacice” mai contine si declaratia unui expert german, Barbara Depperd-Lippitz, din Frankfurt. Aceasta sustine ca, in 2004, un tinar de aproximativ 30 de ani i-a cerut sa-i autentifice doua bratari de aur despre care spunea ca sint dacice si provin din Romania.

Experta a refuzat, insa este convinsa ca bratarile acelea vazute la Frankfurt seamana cu aceea din reportajul lui Tora, pe care l-a vazut la Bucuresti, cind a fost audiata de procurori. Depperd-Lippitz nu a putut sa-l identifice pe tinar dupa fotografiile suspectilor.

„Nasul” gruparii Spuma-Bibanu

Augustin Lazar este procurorul care i-a arestat si trimis in judecata, anul trecut, pe membrii gruparii „Spuma-Bibanu” din Deva, sub acuzatiile de aderare la un grup infractional, santaj, violare de domiciliu, distrugere, vatamare corporala, sustragere de inscrisuri, jocuri de noroc, prostitutie, proxenetism, inselaciune.

Gruparea Spuma-Bibanu, numita astfel dupa poreclele sefilor ei, Constantin Bumbaru – zis „Bibanu” – si Lucian Sirbu – zis „Spuma” -, era cunoscuta pentru violenta cu care domina orasul Deva. Din ea faceau parte si patru politisti, in frunte cu comisarul-sef Ioan David, sef al Politiei Deva. In rezolvarea dosarului Spuma-Bibanu, Iulian Ceia a jucat un rol important.

Initial, el era considerat de politie membru al gruparii, dar ulterior a devenit martor. Surse confidentiale dintre magistratii hunedoreni sustin ca procurorul Lazar vrea sa-si faca din dosarul „Bratarile dacice” o trambulina pentru a ajunge in Parchetul General.

(Cotidianul, 21 iunie 2005)