Poeme tîrzii (I)
De Sînziene Cu botul întredeschis, regretele mă adulmecă, în aerul cu urme de sînge spre capătul zilei. Femei translucide se adună la joc în marginea lumii. Cîntecul lor a amuţit cîmpia. Zborul lor a şters toate umbrele. Focul a crescut demult în mine, acum numai îmi descoamează pielea, să lase inima să respire sub mîngîierea … [mai mult]