Programul meu pentru București

BREF

Cum este Bucureștiul azi? Este un oraș din care cei mai mulți locuitori caută să fugă de câte ori pot. Poluat, construit haotic, cu intrări în oraș absolut dezolante, cu bulevardele principale neglijate, cu prea multe locuri virane, cu un trafic infernal, cu sute și mii de clădiri istorice în paragină, plin de mizerie și promiscuitate – atât în locuri ultra-centrale, cât și la periferii –, cu un transport public greoi și insuficient articulat, cu spitale care trebuia demult dărâmate, pentru a lăsa loc altora moderne și sigure, cu cartiere-dormitor, din care dimineața este un calvar să ieși și în care seara este un supliciu să intri, cu parcuri prea puține și mai deloc îngrijite, cu numeroase spații comerciale închise, cu clanuri de interlopi care ne amenință viețile în cârdășie cu o parte dintre oamenii legii, cu un buget mare cheltuit pentru lucruri de nimic, dar foarte scumpe… Într-un cuvânt, un oraș care e lăsat la voia întâmplării de edilii lui, care sunt puși pe căpătuială, timp în care Primăria Capitalei intră, iată, în incapacitate de plată. Un oraș ca o vacă de muls, care apoi poate să și moară.

Ce atuuri are Bucureștiul? Oameni inteligenți, întreprinzători, de un profesionalism la nivel de excelență, care au gust pentru cultură și artă – astfel încât nenumărate spectacole de teatru și de muzică se țin cu casa închisă –, cu un puternic apetit pentru spiritualitate – dovadă fiind sutele de biserici pline duminică de duminică –, oameni care produc 23% din PIB-ul țării, peste 30.000 de euro pe cap de locuitor anual, adică 54 de miliarde de euro pe an!

Un buget de un miliard de euro doar la nivelul Primăriei Capitalei și încă aproape două miliarde de euro, însumat, la sectoare.

O istorie care îl poate transforma în unul dintre cele mai importante orașe turistice din Europa.

O forță de creație care deja l-a așezat de câteva ori, atunci când a fost ajutat, în rândul primelor orașe culturale ale continentului.

Ce poate fi Bucureștiul? Un oraș râvnit, iubit, de care să fim mîndri și în care să fie un privilegiu că locuim.

Cine poate face asta? Un primar priceput, cinstit, cu o viziune și cu voință politică.

Ce ofer? O viziune, voința politică de a o pune în aplicare și un trecut nepătat, plin de realizări în folosul comunității locale și naționale.

Ce viziune? Bucureștiul trebuie să devină o metropolă a mileniului al treilea – cu toate avantajele tehnologiei, dar păstrând parfumul specific unui oraș în care istoria lui, cultura înaltă și credința religioasă sunt la mare preț –, având ca prioritate absolută calitatea vieții locuitorilor ei.

MOTIVAȚIE: CRED ÎN BUCUREȘTI!

Orașele se aseamănă oamenilor. Sunt orașe iubite și orașe urâte. Cu cât sunt mai iubite, cu atât sunt mai strălucitoare. Și mai vestite.

Ce face faima unui oraș? Istoria sa, frumusețea arhitecturii, valoarea culturală, oportunitățile pe care le oferă, nivelul de trai. Cu alte cuvinte, identitatea și demnitatea unui oraș îl fac pe acesta iubit, dorit și respectat.

Există însă orașe care nu sunt conștiente de identitatea lor, sau nu și-o afirmă, și orașe fără demnitate. În general, atrofierea identității și lipsa demnității merg mână în mână.

Un oraș nu poate fi demn dacă nu-și cunoaște și nu-și face cunoscută istoria. Un oraș nu poate fi demn fără o bună racordare la dimensiunea sa spirituală. Un oraș nu poate fi demn în sărăcie și mizerie. La fel ca un om.

Știind toate acestea, priviți la București! Capitala țării noastre. Este Bucureștiul conștient de identitatea lui? Este Bucureștiul un oraș demn?

În București există zeci și sute de monumente istorice și de locuri în care s-a scris istorie, necunoscute publicului larg.

Bucureștiul trăiește pe un munte de sfinte moaște, de rămășițe pământești ale unor oameni îndumnezeiți. Zeci de mii de părticele din aceste moaște sunt adăpostite în sutele de biserici ale orașului. Iar această realitate este cunoscută numai de inițiați.

Mare parte din centrul Bucureștiului este un tărâm al promiscuității, al murdăriei fizice și umane, și o dovadă a incompetenței și nepăsării tuturor edililor pe care i-am avut. Și nu mă refer doar la Centrul Vechi, ci și la zona Pieței Kogălniceanu, la fostul cartier Armenesc, la fostul cartier Evreiesc etc.

Sunt străzi întregi pe care stau să cadă case odinioară spectaculos de frumoase. Numeroase clădiri publice par abandonate de autorități. Artera principală a orașului, de la Piața Victoriei până la Piața Unirii, este și ea un spectacol grotesc al impotenței administrative.

Bucureștiul arată ca un modest loc de tranzit. Un soi de haltă în viața celor mai mulți dintre cei care îl locuiesc. Pentru că identitatea și sursele lui de demnitate nu s-au aflat în preocupările celor care l-au administrat.

Bucureștiul are tot ce-i trebuie pentru a fi iubit și respectat, mai puțin primarii care să-l iubească și să-l respecte.

Până când nu-și va găsi edilii potriviți, nu va putea străluci din nou și nu va avea parte de faima pe care o merită.

Bucureștiul are nevoie de un primar general care să creadă în el și să-l iubească.

Eu iubesc Bucureștiul și cred în București! Cred în puterea lui de a deveni ceea ce merită.

VIZIUNE

Pentru că nu l-au iubit și n-au crezut în București, primarii lui de până acum s-au prefăcut că îl administrează, cârpindu-l, și au mimat modernizarea inventând tot felul de modalități de a fura din banii publici.

Din păcate, cei mai mulți dintre candidații la Primăria Generală de acum, sau din ultimii 30 de ani, n-au expus o viziune, ci un plan de intervenție pompieristic. În loc să vorbim despre cum vrem să arate Bucureștiul peste trei, patru legislaturi, și cum îl pregătim în acest sens, noi am rămas la dezbateri pe marginea gunoaielor, a țevilor sparte și a aerului irespirabil – probleme care trebuia rezolvate de mult.

Viziunea mea este să transform Bucureștiul într-un oraș faimos. Un oraș la care să râvnească lumea întreagă. Și pentru asta, îmi propun să-i profilez așa cum se cuvine identitatea, în timp ce rezolv chestiunile care îi asigură demnitatea.

Viziunea mea este ca Bucureștiul să fie mai larg, mai aerisit, mai verde, modern din punct de vedere al utilităților, cu o administrație integral digitalizată și unificată (să nu mai fie nevoie să umbli la șapte ghișee de la șapte instituții diferite pentru un document); un oraș în care să nu mai lipsească niciodată apa caldă și căldura, și în care oferta de educație, cultură și sănătate să fie la cel mai înalt nivel; un oraș în care să se simtă bine și adulții activi, și copiii, și bătrânii.

Viziunea mea este ca Bucureștiul să înglobeze toate localitățile limitrofe în care locuiesc bucureșteni. La început măcar cele aflate pe conturul unui cerc imaginar în jurul Capitalei, cerc format din Măgurele, Bragadiru, Chitila, Buftea, Otopeni, Voluntari, Pantelimon, Popești Leordeni, apoi tot fostul sector agricol Ilfov – azi un județ artificial, fără o capitală a lui și fără o autonomie reală, cu instituțiile principale aflate în București.

În acest fel, bucureștenii care locuiesc în afara orașului vor avea șansa de a beneficia de facilitățile unei capitale. De la căi de acces mai rapide în tot orașul, până la școli și rețea de sănătate adecvată.

Astăzi, ei lucrează în București, își aduc copiii la școli aici, vin la spectacole culturale și la întreceri sportive aici, își îngrijesc sănătatea aici, practic își trăiesc cea mai mare parte a vieții în București, dar nu se simt ai Bucureștiului.

Viziunea mea este ca Bucureștiul să fie unit din toate punctele de vedere: administrativ, printr-o rețea deșteaptă de transport în comun, ca pulsație economică și ca nivel înalt și uniform al calității vieții.

Azi, Bucureștiul este alcătuit din șase orașe, cele șase sectoare, și este guvernat sub șapte administrații, cea a Capitalei fiind nu deasupra, ci întrepătrunsă cu cele de sector.

Nici un sector nu seamănă cu restul. Fiecare are ritmul lui de dezvoltare, minusurile lui administrative, care se perpetuează de la un mandat la altul, avantajele și dezavantajele lui etc. Asta face din București un oraș pestriț, imposibil de dezvoltat unitar, cu părți ale lui care sunt dificil de pus în armonie. Așa încât a ajuns un fel de stigmat să locuiești în anumite sectoare și un motiv de fală goală să ai șansa locuirii în alte sectoare. Nici o altă capitală europeană nu se află într-o astfel de situație, pentru că nici un alt stat nu a considerat oportun să-și împartă capitala în mai multe orașe, fiecare cu primarul lui.

CONCRET

Măsuri premergătoare unui București mare și unit

1. Efectuarea, în primele șase luni de mandat, a unui audit extern independent, pentru a determina situația financiară reală a Primăriei Capitalei. În funcție de rezultatul acestuia, se va alcătui un plan pentru redimensionarea cheltuielilor și ameliorarea sistemului de alocare a resurselor. De asemenea, se va face total transparentă cheltuirea banului public. În plus, vor fi cercetate la sânge toate contractele Primăriei, pentru a le stabili legalitatea, a le reevalua din perspectiva interesului public și a le urmări desfășurarea. Ca fost jurnalist de investigații am și știința și conștiința de a face o anchetă relevantă în acest sens.
2. Un inventar al terenurilor municipalității și al patrimoniului construit (toate construcțiile aflate în proprietatea primăriilor din București), pentru a avea o imagine de ansamblu a ce trebuie reparat, recuperat de sub o administrare privată, folosit pentru proiecte public-privat sau întrebuințat mai bine.
3. Un referendum al cetățenilor din București cu privire la desființarea sectoarelor și pentru aprobarea înglobării orașelor și comunelor de la marginea Capitalei în municipiul București.
4. Promovarea, prin intermediul parlamentarilor AUR, a proiectelor legislative necesare.
5. Articularea unui sistem de trafic integrat, rapid și puțin poluator, pe o rețea care să includă toate sectoarele. Parte din acest sistem este asigurarea unui unde verzi pentru ieșirea din oraș. Astfel, orice vehicul care prinde verde la semafor și se deplasează cu o viteză constantă, are drum liber, pe anumite artere de circulație, pentru ieșirea din municipiu. Specialiștii susțin că nu pot exista o undă verde de ieșire și una de intrare. Însă, cu o singură direcție de mers eliberată, orașul se decongestionează.

Proiecte pe termen lung

Proiectele de mai jos se pot pune în operă într-un interval de 4 până la 8 ani, adică pe timpul a cel mult două mandate de primar, dar trebuie începute acum.

1. Construirea unor parcări de 2.000 până la 4.000 de locuri, terane, subterane și supraterane, la intrările în oraș, astfel încât, cei care vor să scutească nervi, combustibil și timp, să-și poată lăsa acolo mașinile, contra unui preț decent (inclusiv pe bază de abonament).
2. Transformarea unor linii de tramvai care fac legătura cu actualele localități limitrofe în linii de metrou de suprafață și construirea unor linii noi, acolo unde este nevoie, pentru a transporta persoane din afara Bucureștiului până la primul inel de circulație cu metroul de subteran. De asemenea, construirea unui sistem periferic de transport pe calea ferată. În acest fel, cei care își vor lăsa mașinile la intrarea în oraș vor putea ajunge în orice parte a Bucureștiului repede și comod.
3. Construirea unor șosele periferice concentrice, de la centura Bucureștiului până în centrul Capitalei.
4. Construirea de pasaje subterane și supraterane în toate zonele nevralgice ale orașului, precum și pentru accesul în oraș.
5. Extinderea metroului până la Aeroportul Internațional Henri Coandă. Evident, acest obiectiv va putea fi atins numai printr-o colaborare cu guvernul. Dar Primăria Capitalei are mijloace de a fi convingătoare în această relație și pe un astfel de subiect de interes general, indiferent de cine se află la guvernare.
6. Reconfigurarea utilitățilorşi a surselor energetice pentru acestea, pentru eficientizarea lor și pentru a nu mai exista sincope în funcționarea lor.

Se va face un studiu comparativ al antecalculaţiei bilanțurilor tehnico-energetice, economice şi ecologice (emisii de Carbon şi alte gaze cu efect de seră) pentru a alege între rețeaua de termoficare urbană și cea de cartier/cvartal.

De asemenea, se va introduce și o centrală cu Hidrogen, realizată pe baza unor  brevete româneşti, pentru verificarea randamentului şi siguranţei în exploatare.

7. Ecologizarea arealului Capitalei prin metode de succes experimentate deja în alte oraşe: epurarea avansată a apelor uzate; refacerea şi extinderea reţelei de canalizareși a termoficării; parcări subterane-supraterane în oraș specializate și pentru încărcarea electrică a autovehiculelor, pentru evitarea ocupării căilor rutiere; plantarea unor perdele forestiere de-a lungul centurii Bucureștiului; colectarea selectivă a gunoiului (sticlă, hârtie, plastic, resturi de alimente), prin amplasarea de pubele specifice la toate blocurile de locuințe și instituțiile publice sau private, prin grija Primăriei; construirea unei uzine de transformare a gunoiului menajer în energie electrică şi combustibil pentru transportul în comun.
8. Adaptarea și amenajarea acoperișurilor de blocuri în spații verzi și loturi de agricultură urbană protejată.
9. Amenajarea unui sistem lagunar în zonele inundabile ale orașului, pentru preluarea surplusului de precipităţii şi evitarea secetei acute.
10. Accesarea de fonduri europene nerambursabile sau încheierea unor parteneriate de tip public-privat pentru construirea a cel puțin trei noi spitale în București.
11. Accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru izolarea termică a blocurilor şi a locuinţelor individuale, astfel încât consumul energetic să fie redus, costurile de încălzire/răcire mai mici, iar poluarea provenită din procesul de asigurare a încălzirii locuințelor să fie în scădere.
12. Reabilitarea tuturor clădirilor publice de patrimoniu, precum și a celor care nu sunt monumente istorice, dar care au o arhitectură valoroasă, din București, prin fonduri europene nerambursabile, alocări de la bugetul Primăriei sau parteneriate de tip public-privat. Punerea în valoare a frumoasei arhitecturi a acestora va fi un câștig nu doar estetic, ci și financiar, prin atragerea unui număr mai mare de turiști.
13. Înființarea unui colegiu tehnic pentru pregătirea administratorilor de bloc. Astăzi, administrarea blocurilor este lăsată fie pe mâna unor oameni, în general, nepregătiți pentru această responsabilitate, care consumă mult mai mult timp și energie decât ar trebui pentru a face anumite treburi, și nu întotdeauna bine. În plus, mulți dintre administratorii de blocuri sunt pensionari, pentru că tinerii nu au timp să se ocupe, iar această funcție este adesea neremunerată sau plătită simbolic. Or aceasta ar trebui să fie o slujbă cu normă întreagă, una pe care să o ocupe o persoană calificată.
14. Construirea de locuințe de tip social, pe care le vom numi de tranzit, care vor fi oferite spre închiriere, la o chirie modică, pe o perioadă de 3 ani, familiilor proaspăt constituite și fără posibilități financiare. Acele familii vor avea un termen de trei ani pentru a-și aranja un cămin propriu, lucru realizabil dacă vor fi sprijinite prin alte măsuri ale municipalității și de către stat. Apoi vor lăsa locul altor familii noi.
15. Construirea de grădinițe și școli suficiente pentru noile cartiere ale Bucureștiului, în care acestea lipsesc. În plus, susținerea sistemelor de after school gratuit pentru toate. Grădinițele vor funcționa tot timpul anului.
16. Construirea unui complex pentru manifestări culturale, sportive și de divertisment, cu o sală polivalentă de 15.000 de locuri și un amfiteatru în aer liber, cu acoperiș mobil, de 5.000 de locuri, parcare subterană și spații comerciale adiacente.
17. Reluarea și terminarea lucrărilor la Canalul Dunăre – București, transformând astfel Capitala într-un port la fluviu, cu toate beneficiile ce decurg de aici. Proiectul nu ține de Primăria Capitalei, dar municipalitatea are un interes major legat de el și poate aloca fonduri proprii, poate atrage fonduri europene și poate determina guvernul să demareze lucrările, cu finanțare parțială de la bugetul național.
18. Reducerea drastică a birocrației, digitalizarea administrației publice și interconectarea bazelor de date ale instituțiilor de stat, astfel încât o firmă să se poată înființa on-line în 30 de minute, un cont bancar să fie deschis on-line în 10 minute, iar orice document ce trebuie emis de o autoritate de stat să poată fi procurat în timp real, on-line.

Administrare curentă

1. Amenajarea intrărilor în oraș și a marilor bulevarde, astfel încât să fie demne de o capitală europeană.
2. Creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor, prin interzicerea construcțiilor care nu respectă anumite standard de distanțare față de clădirile existente, prin lărgirea orașului și prin construirea mai mult pe verticală, decât pe orizontală, prin recuperarea terenurilor virane, care să fie transformate în parcuri și grădini, prin plantarea de copaci și punerea de gazon și gard verde peste tot unde este posibil; precum și prin spațiile verzi și grădinile de pe teraselor clădirilor publice și private.

Viena are 120 de mp de spațiu verde pe cap de locuitor, Roma – 45 mp, Berlin – 38 mp, iar Londra – 27 mp. Bucureștiul are 9 mp! Acum 30 de ani avea 16 mp. Așadar aproape că s-a înjumătățit spațiul verde care revine fiecărui bucureștean.

3. Dezvoltarea și întreținerea unui sistem de sprijin pentru producerea fructelor și legumelor bio în fermele din zonele limitrofe Bucureștiului, precum și pentru depozitarea și desfacerea lor în Capitală, proaspete sau conservate. Alimentația sănătoasă și implicit susținerea fermierilor români, care optează pentru culturi bio, trebuie să priorități. Pentru aceste proiecte pot fi atrase fonduri europene nerambursabile.
4. Dotarea cu echipamente medicale de înaltă tehnologie și consumabile a spitalelor din administrarea Primăriei Capitalei.
5. Implementarea unor programe de asistență socială și asistență medicală la domiciliu pentru familiile cu bătrâni și copii bolnavi cronic.
6. Construirea unor baze sportive mari, în cartiere foarte populate, pentru sport în aer liber gratuit: bazine de înot, piste de alergare, terenuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp. În aceste baze vor avea acces neîngrădit și cluburile sportive private, pentru ca sportivii lor să se poată antrena. Este timpul pentru oferirea unor condiții egale, care să ajute la susținere competiției între cluburi. De ajuns cu avantajarea unora și cu marginalizarea altora!
7. Promovarea învățământului dual, în care tinerii care vor să deprindă o meserie sunt bursieri și ucenici ai unor companii, iar la finalul ciclului educațional, în funcție de rezultatele obținute, primesc un loc de muncă în acele companii. Firmele de pe cuprinsul Bucureștiului care vor intra în acest program vor avea scutiri de taxe și impozite și un punctaj superior la licitațiile făcute pentru lucrări publice.
8. Asfaltarea tuturor străzilor de pământ sau pietriș existente pe teritoriul municipiului București (da, sunt încă, și nu doar la periferie, ci chiar prin centru, în zona Colțea), reabilitarea străzilor rămase nereparate ani de zile, refacerea marcajelor și a semnalizărilor, precum și ameliorarea iluminatului public.
9. Construirea de piste de biciclete continue în tot orașul, după un plan bine gândit, astfel încât traficul de autoturisme să nu fie îngreunat și nici spațiul pietonal diminuat în prea mare măsură. Pistele de biciclete trebuie să facă legătura între centru și principalele cartiere-dormitor și între acestea și locurile de agrement de la marginea orașului.
10. Sistem de panouri de informare electronică și de plăcuțe de informare de tip QR Code cu privire la patrimoniul nostru material și imaterial. Avem mii de monumente și de locuri în care s-a făcut istorie în București, necunoscute astăzi chiar pentru cei mai mulți dintre locuitorii orașului. Le vom promova, iar ele vor înmulți atuurile pentru un București turistic, din care toți vom avea de câștigat.
11. Dezvoltarea facilităților pentru sport și agrement în jurul și pe marile lacuri din București pe timp de vară și de iarnă. Astăzi, aceste mari avantaje naturale nu sunt folosite nici în proporție de 25%.
12. Evaluarea, reorganizarea, instruirea și eficientizarea Poliției Locale, astfel încât să crească siguranța cetățenilor și să dispară abuzurile oamenilor în uniformă.
13. Asigurarea respectării normelor de poluare admise pentru șantierele deschise în București, prin control, sancțiuni și ridicarea de autorizații, după caz.

După cum vedeți, este un program ambițios, dar, vă asigur, realizabil. Resurse sunt, instituții care să-l ducă la capăt sunt, specialiști sunt, chiar dacă actuala administrație îi ignoră. Este nevoie numai de hotărâre, de tenacitate, de rezistență în timp la toate ”Nu”-urile care, fără îndoială, vor fi rostite din multe părți ale Sistemului, de cinste, pentru ca totul să nu intre pe mâna unor grupuri infracționale organizate, de știința managementului, de dorința de a înfăptui istorie. Iar toate acestea le vom putea oferi doar eu și echipa mea, garantată de Alianța pentru Unirea Românilor.

Votul dumneavoastră din 27 Septembrie poate da startul acestui program sau îl poate amâna o vreme, pentru atunci când AUR va reuși să vă convingă că este singura formațiune politică dedicată sută la sută românilor, că știe ce trebuie făcut și face ce promite.

Dumnezeu să ne ajute!