Există momente în viața unui popor în care acumularea de eșecuri cere altceva decât reparații și reamenajări ale statului său. Cere reconstrucția statului din temelie, pentru ca acesta să slujească poporul cu adevărat.
România a ajuns în unul dintre aceste momente.
Trei decenii și jumătate de gestionare postcomunistă defectuoasă și frauduloasă au produs un stat care taxează fără să furnizeze servicii, care se împrumută fără să investească, care legiferează fără să respecte legea. Un stat capturat de o mafie transpartinică și transnațională, care l-a transformat din instrument al națiunii în sistem de jefuire a națiunii.
Resursele naturale au plecat prin contracte de concesiune negociate în paguba țării. Patrimoniul public a fost înstrăinat prin hotărâri administrative sau judecătorești scrise la comandă. Forța de muncă – aproximativ șase milioane de români – a luat drumul străinătății pentru o bucată de pâine.
Ce a rămas este un stat slăbit, cu instituții politizate până în vasele capilare, cu o justiție dependentă de cine o numește și cu o clasă politică rezultată dintr-un program de contraselecție și înrădăcinată în formula sa de supraviețuire: să pară că face, fără să răspundă vreodată pentru promisiunile neonorate.
Acțiunea Conservatoare s-a întemeiat pe refuzul acestei stări de lucruri și pe convingerea că există o altă cale pentru destinul național.
Primul Congres al partidului, întrunit astăzi, 21 iunie 2026, la Palatul Parlamentului, în prezența a 600 de delegați din toate filialele județene, adoptă prezenta rezoluție ca angajament public față de națiunea română.
România are nevoie de un stat puternic, care produce prosperitate și își apără cetățenii oriunde s-ar afla. Acesta este obiectivul nostru. Iar acestea sunt direcțiile lui:
Ordine în Stat. Libertate pentru cetățeni. Prosperitate pentru toți.
REDĂM ROMÂNILOR CETĂȚENIA REALĂ
Cetățenia română este astăzi un document administrativ. Congresul I al Acțiunii Conservatoare hotărăște că ea trebuie să devină un statut cu conținut real: garanția că statul lucrează pentru cetățean, că vocea lui contează în deciziile care îl privesc și că este apărat de propriul stat, indiferent unde se află.
Congresul angajează Acțiunea Conservatoare să promoveze și să legifereze:
Referendumuri obligatorii pe toate temele de importanță națională majoră: fiscalitate, apărare, organizarea statului, politică externă, sisteme de pensii. Poporul român nu poate fi consultat o singură dată la patru ani, printr-un vot pentru programe pe care nimeni nu le citește și pe care nimeni nu le respectă. Democrația directă și democrația reprezentativă nu se exclud, ci se completează și se corectează reciproc. Referendumul obligatoriu nu este un mecanism experimental. Este instrumentul prin care suveranitatea națională devine efectivă, nu declarativă. Avem modelul Elveției în acest sens.
Alegerea prin vot popular a șefilor de parchete, a președinților instanțelor superioare și a membrilor Curții Constituționale, pe baza unei preselecții riguroase pe criterii exclusiv profesionale, efectuate de comisii independente. Instituțiile care exercită putere asupra cetățenilor trebuie să răspundă în fața cetățenilor. Se întâmplă asta în SUA, este valabil și pentru România. Independența magistraturii și a marilor instituții de control nu se asigură prin numiri politice mascate în proceduri tehnocratice, ci prin legitimitate democratică reală și prin răspundere publică directă.
Protecția și integrarea diasporei în viața politică, economică și culturală a țării. Românii plecați în lume nu sunt o statistică a eșecului statului. Ei sunt o resursă pe care statul a irosit-o sistematic, din indiferență și din incompetență. Îi readucem în cetățenia lor deplină, cu drepturi de participare reale și cu protecție consulară pe măsura contribuției lor la această națiune.
REINSTITUIM RESPONSABILITATEA POLITICĂ
Viciul de construcție al statului român postcomunist are un nume precis: diluarea răspunderii. Guvernul, Parlamentul și Președintele și-o împart astfel încât nimeni nu o poartă cu adevărat. Fiecare ciclu electoral vine cu noi actori și aceleași practici.
Sistemul a fost construit în așa fel încât reformarea lui din interior să fie imposibilă pentru cei care ar dori s-o facă și inutilă pentru cei care nu doresc.
Acțiunea Conservatoare propune schimbarea arhitecturii, care va duce la o mai bună selecție a personalului și la creșterea performanței lui.
Congresul hotărăște că partidul va milita pentru o reformă constituțională în două direcții fundamentale:
Republica prezidențială. România are nevoie de un președinte cu autoritate reală asupra Executivului – care numește și demite primul-ministru, stabilește direcția strategică a guvernării și răspunde personal, cu mandatul său, în fața alegătorilor pentru rezultatele ei.
Modelul semiprezidențial actual a produs blocaj instituțional permanent, războaie de competențe și o imensă zonă de iresponsabilitate publică acoperită de dispute protocolare. Franța a rezolvat aceeași problemă în 1958, prin Constituția celei de-a Cincea Republici: un executiv ierarhizat, cu un centru de putere identificabil și o răspundere politică nediluată. România are dreptul la același nivel de limpezime constituțională.
Prima electorală pentru partidul care depășește 30% din voturile exprimate, după modelul sistemului electoral interbelic românesc. Singurul sistem din istoria modernă a țării care a produs guverne cu mandat clar, cu majoritate solidă și cu răspundere asumată. Mecanismul este simplu: partidul care obține cel mai mare număr de voturi și depășește pragul de 30% primește automat jumătate din mandatele parlamentare; restul se distribuie proporțional între toate partidele care au trecut pragul electoral, inclusiv câștigătorul. Rezultatul este un Parlament în care există întotdeauna o majoritate funcțională, constituită în jurul unui partid cu mandat popular real, nu o aritmetică de coaliție negociată în culise după alegeri, în care programul de guvernare se naște din compromisul dintre interese partizane, nu din voința alegătorilor.
În acest fel, nu oferim doar stabilitate guvernului, ci și putere poporului de a-i sancționa pe cei care una spun și alta fac.
România interbelică a folosit acest sistem între 1926 și 1938. Guvernele acelei perioade au avut stabilitate, au putut lua decizii și au răspuns pentru ele.
Fragmentarea parlamentară extremă pe care o trăim astăzi nu este o expresie a pluralismului democratic, ci paralizie instituționalizată, iar cetățeanul plătește prețul ei la fiecare ciclu electoral.
CONSTRUIM STATUL CARE SERVEȘTE NAȚIUNEA
Statul pe care îl propunem este unul suplu, dar nu slab, ci articulat inteligent pe nevoile de dezvoltare ale țării. Un stat dezvoltator. Un stat care face câteva lucruri bine și până la capăt: apără, investește, reglementează cu măsură și respectă omul.
Congresul stabilește ca priorități programatice ale Acțiunii Conservatoare:
- Recuperarea controlului strategic asupra resurselor naționale. Subsolul României aparține poporului român. Gazul, petrolul, minereurile, pădurile, apele sunt capitalul generațional al națiunii, nu trofee pentru concesionari cu relații la București. Renegocierea contractelor dezavantajoase, creșterea redevențelor la nivelul mediei europene și readucerea resurselor strategice sub control național reprezintă primul pas al reconstrucției economice.
- Reindustrializarea României prin politică industrială coerentă, investiții masive în infrastructura de transport și energie și susținerea producătorului român în toate formele permise de regulile europene. Un stat care nu produce este un stat dependent. Dependența este o vulnerabilitate strategică pe care România nu și-o mai poate permite.
- Administrație publică meritocratică și digitalizată. Funcțiile publice sunt servicii datorate cetățenilor, nu recompense electorale. Nicio funcție publică nu va putea fi ocupată și menținută altfel decât pe baza competenței demonstrate. Digitalizarea statului până la punctul în care ghișeul devine excepție, nu regulă. Ghișeurile vor continua să existe acolo unde este obligatorie asigurarea unui suport pentru categoriile de cetățeni care au nevoie de asistență. Dar își vor pierde statutul de loc de penitență pentru cetățenii pe care statul trebuie să-i ajute. Astfel, vom elimina atât corupția mică, cât și umilința cetățeanului în fața birocrației.
- Fiscalitate simplă, stabilă și favorabilă producției. Impozit unic, cote precise, cod fiscal stabil. România pierde anual 8-10 miliarde de euro numai din necolectarea TVA. Prioritatea este colectarea a ceea ce se datorează deja, înainte de orice discuție despre taxe noi sau majorate.
- Politici demografice de urgență națională. România a pierdut 4,2 milioane de locuitori din 1990 încoace. Susținerea familiei, stimulente reale pentru repatrierea diasporei, acces la locuință și la servicii medicale pentru tineri – acestea sunt investiții în continuitatea națiunii, nu cheltuieli sociale.
DECLARAȚIE FINALĂ
Primul Congres al Acțiunii Conservatoare se întrunește la Palatul Parlamentului cu conștiința deplină a momentului în care o face. România are astăzi un stat capturat de o clasă politică al cărei singur proiect coerent este perpetuarea sa la putere.
Rezoluția de față este declarația publică a unui partid care a înțeles că România poate fi reconstruită și care se angajează să o facă.
Drumul este lung. Rezistența celor care trăiesc din statul actual va fi proporțională cu ceea ce amenințăm să le luăm. Știm asta.
Știm și că poporul român a mai traversat momente istorice în care reconstrucția părea imposibilă, dar a reușit. Că în această țară există oameni care vor să lucreze, să producă și să rămână acasă, dacă statul face măcar atât: să nu-i împiedice.
Acțiunii Conservatoare îi revine sarcina să construiască acel stat.
Adoptată de delegații Congresului I al Acțiunii Conservatoare Palatul Parlamentului, București, 21 iunie 2026