Săptămâna aceasta, în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European reunit la Bruxelles, am participat la dezbateri esențiale pentru viitorul UE și m-am implicat cu fermitate în apărarea intereselor cetățenilor.
Am spus răspicat că nu accept condamnarea la sărăcie a Europei, după ce Comisia de Mediu a PE a votat reducerea emisiilor de carbon cu 90% până în 2040. Alături de colegii din grupul Conservatorilor, m-am numărat printre puținii care s-au opus acestei decizii antieuropene.
Am explicat de ce nu susțin inițiativa privind recunoașterea avortului ca drept fundamental și am subliniat că nu vorbim de un act contraceptiv, ci o crimă. Nu este o intervenție banală, ci afectează mama și familia. Ceea ce lipsește în Europa nu este accesul la avort, ci sprijinul pentru femeile aflate în criză de sarcină, consiliere, protecție, ajutor real.
Am votat împotriva așa-zisei Strategii privind egalitatea de gen, un document pe care îl consider de sorginte neomarxistă și care, sub false pretexte, nu face altceva decât să promoveze ideologii contrare valorilor noastre.
L-am omagiat pe Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, din datorie față de sfinții închisorilor, dar și pentru că Europa trebuie să-și cinstească eroii și să nu uite coșmarul comunist prin care a trecut Estul ei timp de 45 de ani.
Toate intervențiile mele din această săptămână au fost în deplină concordanță cu valorile conservatoare în care cred cu tărie: protejarea familiei, apărarea demnității umane și păstrarea memoriei istorice.