Grafit, magneziu, cupru, pământuri rare. România este una dintre țările europene cu resurse esențiale din cele 34 de materii prime identificate în UE ca fiind de interes strategic.
Lupta pentru minerale critice este marea bătălie a secolului XXI, iar România chiar are un cuvânt de spus.
Din păcate, nu doar mineralele sunt critice, ci și modul în care țara noastră este reprezentată la negocierile care se duc chiar acum.
Zilele acestea, la Washington D.C, are loc prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, la eveniment fiind invitată și țara noastră. Statele Unite caută lanțuri de aprovizionare sigure, pentru a-și consolida poziția strategică în competiția globală cu China.
Ei bine, delegația României la masa negocierilor este condusă de Oana Țoiu. Nimic de adăugat.
Guvernul vorbește despre creșterea poziționării României ca actor cheie european pentru autonomia strategică în domeniul mineralelor rare.
Realitatea este alta. Resursele naturale ale României au fost înstrăinate pe nimic în ultimii 36 de ani, iar redevențele încasate de la firmele străine sunt modice.
Ce neșansă istorică: avem resurse naturale râvnite de marile puteri ale lumii, dar nu avem conducători care să le apere și să le valorifice în interes național.
