Cer Ministerului Afacerilor Externe convocarea de urgență a ambasadorului Serbiei la București!

Am aflat cu regret de un nou episod în care autoritățile sârbe au hărțuit și intimidat reprezentanți ai minorității românilor/vlahilor din Timoc în încercarea de a face imposibil transportul unei donații de carte în limba română, necesară copiilor din clasele primare din Valea Timocului, copii care nu învață la școală limba maternă, din cauza politicii de asimilare etnică forțată, practicată de Serbia.

În calitate de președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României cer Ministerului Afacerilor Externe convocarea de urgență a ambasadorului Serbiei la București în vederea clarificării acestui nou incident. Cer, de asemenea, ca personalul diplomatic al României, aflat la post la Belgrad și Zaicear, să faciliteze transportul de carte românească și material didactic pentru copiii și tinerii românilor/vlahilor din Timoc care au nevoie de aceste materiale în dezvoltarea lor identitară și să monitorizeze atent, informând Parlamentul, prin intermediul MAE, asupra oricăror tentative de încălcare a drepturilor minorității române/vlahe din Timoc.

Este de neînțeles faptul că președintele României, cel care coordonează politica externă a României, nu a reacționat niciodată atunci când românii din comunitățile istorice se confruntă cu probleme grave generate de autoritățile statelor în care locuiesc și care le încalcă în mod flagrant drepturile identitare. Exemplul Serbiei și Ucrainei este de notorietate. El însuși un minoritar în România ar trebui să-i înțeleagă mult mai bine pe minoritarii români din alte state. Deocamdată nu pare că o face, iar motivele numai el le știe…

Reafirm faptul că integrarea Serbiei în Uniunea Europeană trebuie clar condiționată de respectarea drepturilor celor peste 300.000 de români/vlahi din Timoc, dar și de rezolvarea problemelor legate de patrimoniul românilor din Voievodina care trebuie retrocedat. Mult invocata prietenie româno-sârbă trebuie dovedită nu numai de România ci și de Serbia și nu prin promisiuni ci prin fapte.

 

Lasă un răspuns