Dragi prieteni, am acordat un interviu platformei de dreapta conservatoare Nowy Lad din Polonia, în care am vorbit despre doctrina și principiile pe care am întemeiat AUR, despre relațiile româno-polone și cooperarea cu partidele național-conservatoare din Europa, despre mega-statul UE clădit de Bruxelles, despre scena politică internă, dar și despre multe altele.
Vă invit să-l parcurgeți în cele ce urmează:
1.Partidul Alianța pentru Unirea Românilor se bucură de un suport ridicat în diaspora românească. Cuvântul „unire” din denumirea partidului poate fi înțeles prin sublinierea importanței relațiilor cu românii care trăiesc dincolo de granițele României?
Claudiu Târziu: Denumirea partidului nostru nu este întâmplătoare. Într-adevăr, în diaspora, notorietatea AUR este foarte ridicată, iar din ce în ce mai mulți români din afara granițelor își pun speranțele în noi. Cetățenuii români constituie interesul nostru, oriunde s-ar afla, atât între frontierele țării, cât și dincolo de acestea. În Senatul României dețin funcția de președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni. Încă de la preluarea mandatului, în urmă cu nouă luni, una dintre preocupările mele de căpătâi a fost stabilirea de contacte cu compatrioții noștri care trăiesc în afara țării. În ultimele luni, am întreprins numeroase vizite în: Republica Moldova, Serbia, Albania și Ucraina. Am cunoscut mii de români din diaspora și comunitățile istorice, cu care am avut șansa să discut direct.
2.Partidul dumneavoastră, deși a fost înființat doar cu un an înainte, a obținut un rezultat foarte bun la ultimele alegeri parlamentare. A obținut 9% din voturi, devenind cel de-al patrulea partid din România. Cum puteți descrie, din punct de vedere ideologic, identitatea AUR? Care sunt principalele sale cerințe?
Claudiu Târziu: Suntem un partid construit în jurul a patru valori: familia, credința, națiunea și libertatea. Susținem singura formă de căsătorie care are sens, cea între un bărbat și o femeie. Suntem un partid care valorizează credința și libertatea religioasă. Identitatea națională nu este o piedică în calea progresului, ci unul din cadrele prin care existența noastră capătă sens și valoare. Principiul naționalității nu exclude cooperarea, schimburile economice și culturale sau acțiunea colectivă la nivel regional sau continental. Nu în ultimul rând, suntem un partid care apără libertatea individuală, drepturile și libertățile cetățenești.
AUR este un partid de orientare național-conservatoare, care apreciază mai degrabă economia de piață, decât intervenționismul. Nu idolatrizăm piața și nu susținem neo-liberalismul economic care a erodat foarte mult economia națională. Noi considerăm că libertatea economică, proprietatea privată și concurența sunt pilonii în jurul cărora putem construi o economie care să producă bunăstare pentru cetățenii României.
În ce privește programul nostru politic, el derivă din valorile pe care ne-am construit identitatea. Dorim unirea celor două state românești, România și Republica Moldova. Dacă cele două Germanii au găsit o cale spre reunificare, cu siguranță vom reuși și noi. Apărăm viața încă din momentul concepției și promovăm politici menite să susțină familia, redresarea demografică prin nașterea de copii, nu prin intermediul imigrației. Apărăm drepturile și libertățile constituționale, grav amenințate în aceste zile în România chiar de cei aflați în poziții de putere. Vrem să avem din nou o economie care să fie în serviciul cetățenilor. Pentru asta considerăm că resursele solului și subsolului României trebuie exploatate rațional în interesul românilor. Ne pronunțăm ferm în favoarea unei Europe a națiunilor suverane și libere, nu un imperiu birocratic.
3.România este o țară cu tradiții de mișcări național-patriotice – de la mișcarea național-democrată a lui Nicolae Iorga, la mișcările lui Alexandru C. Cuza și Octavian Goga, la dictatura lui Antonescu, la naționaliștii conduși de Corneliu Codreanu. Partidul dumneavoastră se identifică cu vreuna din aceste tradiții?
Claudiu Târziu: AUR este un partid cu totul nou, care nu se revendică și nu reprezintă nici o continuare a vreunei mișcări politice din trecut. În loc să privim înapoi, ne uităm la partide similare din Europa contemporană: Lege și Justiție din Polonia, Fratelli din Italia sau VOX din Spania. AUR s-a născut ca răspuns la niște provocări ale României de astăzi, între care acapararea statului de către o mafie care guvernează strict în interes propriu, nu în interesul tuturor cetățenilor.
Din păcate, la doar trei decenii de la căderea comunismului, societatea românească nu a reușit să dea naștere unei democrații reale. Avem o democrație de fațadă, în care multe principii și mecanisme specifice statului de drept sunt doar mimate.
4.Cum privește AUR Partidul Național Liberal, din care provine și actualul președinte al țării, Klaus Iohannis, și care se află la conducerea României de câțiva ani?
Claudiu Târziu: Partidul Național Liberal (PNL) este un partid de tip catch all, în care găsești oameni din tot spectrul politic și ideologic. De la cei mai fervenți progresiști, până la conservatori care exprimă poziții similare cu ale noastre. Liberalismul acestui partid este doar aparent, foarte departe de realitatea politică. Când a început criza, în martie anul trecut, acest partid a introdus niște măsuri foarte aspre de restrângere a drepturilor și libertăților cetățenești. Aceste restrângeri de drepturi s-au făut prin încălcarea Constituției și a jurisprudenței Curții Constituționale. Cadrul nostru constituțional permite restrângerea drepturilor individuale doar prin lege, adoptată de parlament.
Președintele României, Klaus Iohannis, a candidat din partea PNL atât în 2014, cât și în 2019, însă acest lucru a fost o formalitate. Iohannis nu a fost niciodată un liberal autentic și nu a fost în mod real legat de acest partid. Mai mult, deși conform Constituției României, președintele nu mai poate fi membru de partid, Klaus Iohannis s-a implicat foarte mult, dincolo de orice prerogative constituționale, în competiția internă din PNL. I-a făcut campanie electorală candidatului său favorit, fostul premier Florin Cîțu, al cărui guvern a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură. Din punctul meu de edere, PNL a devenit o formațiune periculoasă pentru statul de drept și pentru însăși democrația din România.
5.România este, alături de Polonia, cea mai mare țară din regiune. Care sunt domeniile de cooperare între București și Varșovia? Ce părere aveți despre inițiativele de integrare regională poloneză, de exemplu: Inițiativa Celor Trei Mări?
Claudiu Târziu: Cred că trebuie să cooperăm în toate domeniile, de la politica de securitate și până la politicile energetice. Având în vedere că suntem principalele țări din regiune care suntem membre atât ale NATO, cât și ale UE, avem responsabilitatea de a coopera la nivel regional. În plus, geografia ne îndeamnă să facem eforturi pentru a construi punți de dialog și colaborare și cu Ucraina. Chiar dacă situația politică și de securitate din Ucraina este destul de imprevizibilă, România și Polonia trebuie să se manifeste ca vecini de bună credință față de Ucraina. Privim foarte favorabil Inițiativa celor trei mări și faptul că guvernul român nu se implică mai substanțial în astfel de inițiative regionale reprezintă o eroare regretabilă.
6.Care este poziția AUR față de Ungaria? În trecut, România și Ungaria au fost deseori în conflict, iar astăzi ungurii alcătuiesc cea mai mare minoritate etnică din România.
Claudiu Târziu: De fapt, ca state, nu am fost de multe ori în conflict. Chiar și conflictul armat deschis din 1919, noi nu îl privim ca pe un conflict între România și Ungaria, ci ca rezistență armată în calea bolșevismului. În 1919 România a salvat națiunea maghiară de comunism, când Armata Regală română a învins forțele armate controlate de Bela Kun care voia să facă din Ungaria o republică sovietică.
Astăzi, privim cu mare interes către Budapesta și politicile sale pro-familie.
În ceea ce privește minoritatea maghiară din România, cred că aceasta este captivă – în sens politic, desigur – a unei formațiuni exclusiviste etnic care se comportă ca un partid politic și este aproape de fiecare dată una dintre părțile componente ale guvernului României. Mă refer la UDMR. Această organizație își datorează existența doar prin exploatarea votului etnic. Acest lucru alimentează enclavizarea politică, culturală și chiar economică a minorității maghiare din România.
Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, ne gândim să elaborăm un pachet de măsuri destinat dezvoltării județelor locuite în mod majoritar de maghiari. Credem că dezvoltarea economică și o integrare mai bună cu ansamblul economiei României poate fi o soluție pentru creșterea încrederii între majoritatea românească și minoritatea maghiară.
7.Trăim vremuri de intensificare a competiției internaționale. Hegemonia americană indiscutabilă este o chestiune a trecutului. Care este atitudinea AUR față de cei mai importanți jucători de pe scena geopolitică a lumii – SUA, China, Rusia și Germania? Care considerați că ar trebui să fie strategia statelor de „mărime medie”, precum Polonia și România, într-o lume multilaterală? Ar trebui să pariem pe un singur centru de putere sau ar trebui să menținem relații bune cu toți jucătorii-cheie în același timp?
Claudiu Târziu: În primul rând ar trebui să pariem pe noi, să avem încredere în propria capacitate și în urmărirea cu inteligență a intereselor noastre naționale. Evident, nu putem face abstracție de jocul marilor puteri. Atât România, cât și Polonia, au suferit în trecut de pe urma înțelegerilor cinice și distructive: precum Pactul Ribbentrop-Molotov sau împărțirea postbelică a Europei. Țările din Europa de Est împărtășesc o istorie recentă comună și certe afinități. Fiecare țară are propria strategie, însă o variantă pe care trebuie să o explorăm este cea a constituirii unui bloc regional. Pentru asta va fi nevoie de proiecte de infrastructură comune, de coordonare și colaborare politică, înăuntrul UE, dar și în paralel cu UE. Cu atât mai mult acum, când trăim într-o lume multipolară, a paria pe un singur cal îți reduce foarte mult șansele de câștig.
8.De câțiva ani încoace, se discută ca România să adopte moneda euro, deși data efectivă s-a amânat încă o dată în acest an și acum este fixată în 2027. Care este poziția AUR față de Uniunea Europeană și integrarea în interiorul acesteia? Cum priviți NATO, care include și Polonia și România?
Claudiu Târziu: În primul rând, în ceea ce privește NATO, România este una din puținele țări care și-a propus să aloce 2% din PIB pentru apărare. Chiar dacă au fost adresate multe întrebări legitime cu privire la modul cum au fost alocați acești bani în raport cu nevoile de înzestrare a armatei, AUR va respecta obligațiile ce revin României ca țară membră NATO. Momentan, altă arhitectură de securitate credibilă pentru regiunea noastră nu există.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, poziția noastră este mai nuanțată. Susținem cooperarea între țările Europei, dar ne opunem constituirii unui stat federal. Suntem perfect conștienți că voința statelor este deseori trecută cu vederea la Bruxelles. În ultimele luni, am observat cu toții acele incredibile mijloace de presiune aplicate de către Comisia Europeană Poloniei și Ungariei. Este evident că Bruxelles încearcă să-și impună deciziile împotriva intereselor naționale și împotriva legislației naționale.
Să condiționezi, așa cum fac Comisia Europeană și doamna von der Leyen, aprobarea planurilor naționale de redresare și reziliență de conformarea la niște politici globaliste dictate de Bruxelles, chiar împotriva tratatelor, este un comportament autoritarist cu care nu vom fi de acord niciodată. Noi, AUR, considerăm că UE merge într-o direcție greșită și vom utiliza toate mijloacele politice și democratice de care dispunem pentru a încerca o recalibrare a politicilor și acțiunilor europene, alături de partenerii noștri din Grupul Reformiștilor și Conservatorilor Europeni. UE poate fi încă reformată, scoasă de sub influența stângii progresiste și pusă în slujba cetățenilor.
În ce privește adoptarea euro de către România, momentan acest lucru nu este posibil din două motive principale. Pe de o parte, nu îndeplinim criteriile tehnice, iar pe de altă parte nu este în avantajul economiei românești să adoptăm euro în condițiile în care există un consistent decalaj de dezvoltare. Mai întâi trebuie să realizăm convergența economică și a nivelului de trai. Abia apoi vom reevalua dacă are sau nu sens să adoptăm moneda europeană.
9.Cum considerați că ar trebui să fie cooperarea între mișcările politice similare din Europe, în apărarea națiunilor și propriilor identități? Care considerați că sunt cele mai mari amenințări la supraviețuirea națiunilor europene?
Claudiu Târziu: Principala amenințare la adresa națiunilor europene, a civilizației europene, este erodarea încrederii în propriile valori. Din păcate, această realitate este alimentată inclusiv de anumite forțe politice din interiorul Uniunii Europene. Mă refer, desigur, la socialiști, social-democrați și la Verzi, dar și la falșii conservatori din cadrul PPE.
Toate aceste grupuri politice distrug civilizația noastră prin promovarea unui proiect asemănător unui imperiu autoritar, subminând suveranitatea statală și identitatea națională, diabolizând patriotismul și marginalizându-i pe creștini. Astăzi, un creștin practicant nu are aproape nicio șansă să ajungă într-o poziție importantă în cadrul Uniunii Europene, ceea ce spune multe despre adevăratul nivel ale „incluziunii” și „toleranței” practicate la Bruxelles.
Ce putem face? În primul rând, să strângem rândurile. Atât în cadrul Uniunii, cât și în afara cadrului instituțional al UE, prin colaborări bilaterale sau internaționale. Apreciez foarte mult faptul că în Polonia există o rețea de think-thank-uri conservatoare, care elaborează politici și documente de analiză. Mai nou a fost înființată și o instituție de învățământ superior: Collegium Intermarium. Sunt pași importanți pentru crearea unei infrastructuri intelectuale, culturale și de expertiză indispensabile în războiul cultural de astăzi. Eu cred că acest model al conservatorismului polonez trebuie multiplicat și în alte țări, inclusiv România. Nu suntem angrenați doar într-o luptă politică, ci mai ales într-un război cultural, în care trebuie să luptăm și cu arme culturale, intelectuale și spirituale.
10.Care este, în opinia dumneavoastră, bilanțul celor 30 de ani de libertate în România? În Polonia, după redobândirea independenței, am simțit creștere economică rapidă și modernizare. Pe de altă parte, am mai putut observa eliberarea nomenclaturii post-comuniste, supraviețuirea a numeroase structuri vechi și înstrăinărea avuției naționale. Astăzi, Occidentul, către care priveam cu atâta speranță în timpul epocii comuniste, este, de asemenea, asociat cu dispariția graduală a suveranității statelor-națiune și evoluția ideologiilor distructive și atomizării sociale…
Claudiu Târziu: Într-o măsură considerabilă, simțim la fel. Cele 3 decenii de libertate au însemnat pentru noi, românii, o veșnică tranziție, un surogat de democrație, un capitalism de care au profitat anumite personaje conectate la servicii secrete. Din păcate România nu a avut parte de un adevărat „proces al comunismului”, realitate care a avut și continuă să aibă numeroase efecte atât politice, cât și sociale și economice.
Vreme de decenii, românii au privit către Occident cu un optimism, poate, nejustificat. Astăzi, însă, când vedem plaga progresistă, neomarxistă, care a infestat spațiul public occidental și care amenință să vină ca un tăvălug și în Europa Centrală și de Est, alegem să privim către Polonia, Ungaria și către acei mari patrioți și conservatori care gândesc și acționează așa cum o facem noi.
Dumnezeu să binecuvânteze Polonia! Dumnezeu să binecuvânteze România!