România pe marginea prăpastiei economice
Un apel la luciditate și acțiune
România traversează o perioadă critică din punct de vedere economic, iar datele recente nu mai lasă loc de interpretări optimiste. În primele trei luni ale anului 2025, deficitul bugetar a atins 2,3% din PIB, echivalentul a 44 de miliarde de lei – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Această evoluție îngrijorătoare vine după un an 2024 în care țara noastră a înregistrat un deficit ESA de 9,3% din PIB, un record negativ la nivelul întregii Uniuni.
Din păcate, guvernul continuă să promită o reducere a deficitului la 7% în 2025, deși cifrele actuale demonstrează o lipsă acută de control și viziune fiscală.
În lipsa unor reforme structurale, această țintă nu doar că este irealistă, dar păstrează România pe o pantă periculoasă, la limita colapsului bugetar.
Economiștii trag semnale de alarmă
Riscăm retrogradarea la categoria „junk” pe piețele financiare internaționale. Aceasta ar însemna scăderea ratingului de țară, creșterea costurilor de împrumut, retragerea unor investitori și o presiune suplimentară asupra economiei reale.
Consecințele s-ar resimți direct în buzunarele românilor: scumpiri, inflație, stagnarea investițiilor, tăieri bugetare.
Timpul amânărilor a trecut.
România are nevoie urgentă de un plan clar de redresare: reformă în administrație, combaterea risipei bugetare, eficientizarea colectării taxelor și o regândire a politicilor economice.
Nu trebuie să mai fim captivi între populism electoral și neputință birocratică.
În calitate de europarlamentar, consider că este responsabilitatea noastră – a celor care am fost aleși să reprezentăm interesele cetățenilor – să tragem un semnal de alarmă și să cerem acțiuni concrete și imediate.
Nu putem construi viitorul pe promisiuni și împrumuturi.
Trebuie să reclădim încrederea în stat, în economie și în capacitatea noastră de a ieși din această spirală periculoasă.
Istoria nu-i va ierta pe cei care au tăcut când puteau să vorbească, sau au ezitat când puteau să acționeze.