Zilele trecute am înregistrat o premieră neverosimilă în România: trei milioane de cetăţeni au semnat, după proceduri complicate, o iniţiativă de modificare a Constituţiei. Un asemenea răspuns masiv al poporului român la o acţiune civică nu a mai existat la noi.
Miza acţiunii este redefinirea noţiunii de familie, cu înţelesul de „căsătorie liber consimţită între un bărbat şi o femeie”, în loc de „căsătorie între soţi”, cum prevede Constituţia acum. Termenul de „soţi” este considerat vag, căci lasă să se înţeleagă că familia ar putea fi compusă şi din persoane de acelaşi sex, şi într-un număr nedefinit.
Printr-o simplă sintagmă, iniţiatorii, 16 personalităţi ale vieţii noastre publice, dimpreună cu milioanele de susţinători, încearcă să pună sub protecţia Legii familia tradiţională, care este supusă unor atacuri repetate, din tot mai multe direcţii, în ultimii ani; după model european, am spune, dacă luăm în considerare faptul că în Uniunea Europeană, majoritatea ţărilor au păstrat o definiţie clasică a familiei şi nu permit căsătoria între persoane de acelaşi sex.
Mobilizarea unei alianţe de 26 de organizaţii civice intitulate Coaliţia pentru Familie, în vederea acestui demers legislativ, este şi ea fără precedent. Peste 80.000 de voluntari lucrează la strângerea semnăturilor, în toate judeţele ţării. Căci campania continuă încă o lună de zile, deşi numărul de semnături necesar pentru declanşarea unui referendum pe această chestiune a fost depăşit de şase ori!
Intenţia este ca, prin numărul cât mai mare de cetăţeni implicaţi, să se dea un semnal puternic clasei politice: „Ţineţi seama şi de noi, căci avem un cuvânt greu de spus”. Şi nu doar pentru modificarea unui singur articol din Constituţie, ci şi pentru că eforturile vizează totodată îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor pentru ca familiile să devină mai numeroase şi mai longevive, astfel încât „naţiunea română să îşi asigure continuitatea şi dezvoltarea demografică, economică, socială şi culturală”.
În acest scop, Coaliţia a propus, în paralel, 50 de măsuri legislative în favoarea familiei. Cele 50 de legi sunt axate pe câteva direcţii de acţiune: 1. înfiinţarea de instituţii guvernamentale dedicate familiilor; 2. articularea, dezvoltarea şi transmiterea unei culturi a familiei (inclusiv prin prevederi punitive, acolo unde este cazul); 3. locuinţe pentru familii; 4. stimularea natalităţii şi redresarea demografică (aflată acum într-un declin continuu şi îngrijorător); 5. armonizarea vieţii de familie cu cariera; 6. protecţia persoanelor vârstnice; 7. stabilitatea căsătoriei şi protejarea copiilor; 8. punerea în practică a dreptului părinţilor de a-şi educa copiii potrivit propriilor valori; 9. sprijinirea financiară a familiei şi 10. sănătatea familiei.
Efortul de a gândi şi structura acest pachet legislativ este, în sine, o performanţă rară la noi, care scoate „Coaliţia pentru Familie” din zona activismului civic ca hobby. Astfel încât, după 26 de ani de tranziţie post-comunistă, există temeiuri să spunem că societatea civilă dă naştere unui partener de dialog social foarte serios clasei politice.
În aceste condiţii, este de mirare tăcerea îmbufnată a celei mai mari părţi a presei, o tăcere ruptă foarte rar, în cele câteva luni de campanie, pe bloguri sau în câte un colţ de ziar, de remarci piezişe, când nu de-a dreptul otrăvite, cu privire la „Coaliţia pentru Familie”.
Zicem că este de mirare, dar nu şi pentru cei avizaţi, care înţeleg bine motivul tăcerilor cu „tâlc” şi al mormăielilor de nemulţumire: „Coaliţia pentru Familie” este constituită pe valori creştine. În plus, a reuşit să mai marcheze o premieră pentru România, şi-a atras sprijinul marilor culte legal recunoscute. Creştinii români au înţeles, într-un târziu, că dincolo de diferenţele confesionale, avem şi interese majore comune. Şi aceiaşi adversari. Cei care lucrează împotriva familiei sunt, în general, şi contra Bisericii – indiferent de rit.
(Formula As nr. 1211, 7-14 Apr. 2016)