Catedrala Națională — visul de peste un secol al României — se sfințește.
Ridicată din credință și jertfă, Catedala Mântuirii Neamului nu e doar zid de piatră.
Este un simbol al identității și un semn al speranței.
De la Regele Carol I până astăzi, generații de români au purtat în inimă dorința înălțării unei biserici care să ne adune pe toți sub același acoperământ al rugăciunii și identității naționale.
Aici, între cer și pământ, se adună rugăciunile unui popor. Pentru eroi. Pentru familie. Pentru viitor.
Sfințirea Catedralei Naționale nu e doar un eveniment religios.
Este o marcă a continuității noastre bimilenare. Un prilej de unitate națională. O chemare la recunoștință față de înaintași. Un legământ al românilor cu Dumnezeu.
Pe 26 octombrie, trăim împreună un câmpei de istorie. Dăm suflu de viață veșnică unui monument al vredniciei și frumuseții românești. Să fim umăr lângă umăr, inimă lângă inimă, român lângă român!