Aseară, la invitația maestrului Dan Puric, de care mă leagă o prietenie de peste 20 de ani, am participat la premiera unei piese de teatru ca o radiografie a societății noastre. O satiră marca Dan Puric, care pune în evidență racilele unei lumi care și-a pierdut busola și riscă să facă pînă la capăt drumul spre extincție.
Soluția lui Dan Puric este conștientizarea și vindecarea prin umor.
Cîtă vreme putem rîde de scăderile și rătăcirile noastre, mai există speranță. Dar nu rîsul acela grobian, provocat de bășcălia groasă, ci rîsul purificator, rîsul cu lacrimi, rîsul ca expresie a unei înțelegeri adînci și a întoarcerii la reperele normalității.
Îi mulțumesc maestrului Dan Puric pentru o seară excepțională, care m-a bucurat atît prin spectacolul oferit, cît și pentru prilejul pe care mi l-a dat de a reîntîlni oameni dragi, pe care nu-i mai văzusem demult și care fac parte din rezistența normalității la meridian românesc.
Vă îndemn să nu ratați piesa „Ghici cine vine?”.
