Statul român nu reindustrializează, ci lichidează. Acum minele de cărbune
În plină criză bugetară, Guvernul Bolojan și coaliția contra naturii continuă demolarea sistemului energetic național.
Senatul României are pe ordinea de zi a ședinței de luni proiectul de aprobare a OUG nr.42/2025, prin care statul finanțează cu aproximativ patru miliarde de lei strategia de închidere a minelor de cărbune din Valea Jiului. O decizie slugarnică, mascată sub șantajul jaloanelor din PNRR, care ne decuplează periculos de realitatea europeană.
Contrastul față de politica adoptată în celelalte state ale Uniunii Europene este brutal și denotă iresponsabilitatea autorităților de la București.
Germania, motorul economic al UE, a înțeles că ecomarxismul nu ține de cald și a reactivat de urgență termocentralele pe cărbune ca rezervă strategică, pentru a asigura stabilitatea rețelei naționale.
Termenul final asumat de Berlin pentru eliminarea completă a cărbunelui a fost prelungit pentru anul 2038
Polonia își apără cu fermitate suveranitatea energetică, refuzând să-și sacrifice economia pe altarul unor termene impuse de la Bruxelles.
Varșovia și-a asumat renunțarea completă la combustibil solid până în 2050 și a cerut sprijin financiar adecvat pentru a realiza o tranziție care să nu distrugă economia și să nu genereze tulburări sociale.
Bulgaria sprijină masiv sectorul minier pentru a-și proteja cetățenii de facturile exorbitante la energie. Strategia pe termen lung pentru dezvoltarea sectorului extractiv se extinde până în 2050.
Ce face România? Exact pe dos. Într-un act de auto-sabotaj, renunțăm la unul dintre cele mai mari avantaje strategice: o rată a dependenței energetice printre cele mai scăzute din UE.
Distrugem o sursă de energie 100% autohtonă, stabilă și controlabilă, pentru a deveni vulnerabili la importuri scumpe și la jocurile geopolitice ale altora.
Ni se vinde iluzia unei „tranziții juste”, dar în Valea Jiului, aceasta se traduce prin șomaj, sărăcie și depopulare.
Programele de reconversie s-au dovedit un eșec lamentabil. Statul nu finanțează o reindustrializare, ci o lichidare controlată, transformând o comunitate productivă într-una de asistați social.
Politica actuală nu este pentru ecologie, ci una a conformării oarbe.
Este o eroare strategică majoră, care va fi plătită scump de fiecare român prin facturi mai mari și o securitate națională șubrezită.
România alege să își sacrifice interesul național pentru a bifa un jalon într-un plan depășit de realitate.