Domnul profesor universitar doctor academician ministru Daniel David, pare convins că, dacă se așază suficient de smerit în fața lui Bolojan, o să dispară cumva gaura din bugetul României.

Poate stă și în genunchi, poate merge și în coate, dar minunea nu se produce: deficitul tot acolo e – aproape 10% din PIB.

Domnul ministru David își foloseste pregatirea academica înaltă ca să distruga sistemul de educație. 

Educația, cu tot cu salarii, infrastructură, programe și cârpeli, primește în jur de 3% din PIB.

Asta e contribuția ei bugetară directă. Chiar dacă mâine închide toate școlile din țară și trimite profesorii la câmp, tot nu face economie decât de o fracțiune. Un 0,2%, poate 0,3% dacă taie și pixurile de pe catedre.

Între timp, „soluțiile” ministeriale înseamnă clase mai mari, mai înghesuite, mai greu de gestionat. Vor fi cu până la 6 copii în plus în clasă. 32 de elevi la gimnaziu, 34 la liceu.

Ministrul David distruge sistemul educațional

Ne întoarcem la comunism, când profesorul urla ca să acopere rumoarea din clasă, iar fiecare elev era un număr, nu o persoană.

Îl invit pe domnul ministru David să predea câteva zile într-o clasă de 34 de adolescenți, într-o școală fără aer condiționat, fără cabinet de consiliere și fără timp real pentru fiecare copil.

Să vedem dacă mai rămâne ceva din teoriile sale după trei ore de „practică” la catedră.

În realitate, nu face decât să distrugă un sistem care oricum abia se mai ține pe picioare. Lovește în profesori, demotivează elevii, decredibilizează învățământul și transmite un mesaj clar: în România, viitorul nu e o prioritate.

N-ar fi rău dacă, înainte de a semna ordonanțe și a închide gura sindicatelor, ar deschide o carte de economie publică. Poate chiar una despre analiza cost-beneficiu.

Ar înțelege că ce pare economie la prima vedere, e de fapt faliment pe termen lung.