Declinul demografic al României este tratat adesea ca o fatalitate. În realitate, el are o cauză principală, documentată statistic, dar ignorată strategic de toate guvernele: prăbușirea natalității, accelerată de fenomenul avortului la cerere.
Datele statistice, centralizate de Biserica Ortodoxă Română, indică un fapt de o gravitate excepțională: între 1958 și 2020, în spitalele de stat au fost înregistrate 23.048.862 de avorturi. Această cifră, care nu include sectorul privat sau avorturile medicamentoase, depășește populația activă a României de astăzi.
Spun limpede și direct: înțeleg pe deplin situațiile tragice și excepționale în care întreruperea sarcinii este justificată din punct de vedere medical sau legal, cum ar fi cazurile care pun în pericol viața mamei sau cele rezultate în urma unei agresiuni.
Problema strategică a națiunii nu este reprezentată de aceste cazuri legitime, ci de cele peste 23 de milioane de avorturi care reflectă un eșec sistemic al statului român. Marea majoritate a acestor decizii nu au fost luate din libertinaj, ci din disperare: din cauza sărăciei, a lipsei de sprijin pentru mamă și copil, a absenței unor politici pro-familie coerente și a unui climat social ostil natalității.
Consecințele acestui eșec se văd astăzi în deficitul uriaș al fondului de pensii, în criza forței de muncă și în slăbirea generală a vitalității națiunii.
De aceea, proiectul nostru de țară este fundamental pro-viață și pro-familie.
Considerăm că datoria principală a unui stat responsabil nu este să judece, ci să creeze condițiile în care fiecare copil conceput să poată fi primit cu bucurie.
Soluția la criza demografică nu stă în interdicții, ci în politici active de sprijinire a familiei, de la alocații și indemnizații decente, la programe de construire de creșe și grădinițe și la o fiscalitate care să avantajeze familiile cu mai mulți copii.
Este timpul să trecem de la a gestiona declinul la a investi în viitor.