Matematica dezastrului

Cum investește statul român în propriul faliment

Guvernul face prăpăd în economiile și veniturile românilor, doar ca să acopere deficitul uriaș din bugetul statului.
Anul trecut, România a împrumutat 50 de miliarde de euro doar pentru a-și susține cheltuielile – nu investițiile, nu dezvoltarea, ci consumul nesăbuit.

În primele zece luni din 2024, importurile de produse agroalimentare au atins 11,5 miliarde de euro, în creștere față de anul precedent. Exporturile? Doar 9 miliarde, în scădere cu aproape 12%. Rezultatul? Un deficit de 2,5 miliarde de euro în comerțul cu alimente.

Și în timp ce importăm masiv hrană de la alții, agricultura noastră se stinge.
Pierderile provocate de secetă în 2024 au fost estimate la 2,5 miliarde de euro, potrivit Ministerului Agriculturii.

Între timp, reabilitarea sistemului național de irigații – esențial pentru salvarea agriculturii – stagnează. Costul estimat în 2017 era de 1,5 miliarde de euro, dar între timp au apărut propuneri de majorare. Cu tot cu fondurile europene destinate infrastructurii secundare și dotării fermelor, modernizarea completă ar costa, cel mai probabil, 3,5 – 4 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, mai puțin decât pierdem anual din lipsa ei.

Dar Guvernul preferă altceva: să îndatoreze România cu 10 miliarde de euro pentru a importa mâncare, în timp ce lasă miliarde să se piardă în pământurile arse de soare. Totul, într-o țară care are potențialul – chiar și în cele mai pesimiste scenarii – de a hrăni 35 de milioane de oameni.

Asta nu e doar incompetență. Este trădare. Este o abandonare deliberată a interesului național.

Așa arată „soluțiile” unei guvernări responsabile? Cu agricultura românească devastată, cu fermierii striviți de indiferență, cu mâncare străină pe mesele românilor și datorii în conturile urmașilor noștri?

Producția internă trebuie să fie prioritatea zero!
Exportul de materie primă ieftină, culturile pârjolite de secetă, abandonul sistemului de irigații – toate acestea nu sunt greșeli. Sunt acte de neglijență criminală. Sunt decizii care sapă groapa viitorului acestei țări.

România are pământ roditor, oameni harnici, resurse. Ce-i lipsește este voința politică de a pune interesul național mai presus de interesele străine.

 

2 comentarii la „Matematica dezastrului”

  1. Dle Tarziu, de la inceput recunosc ca nu ma pricep la agricultura. Stiu doar ca ce semeni, aia culegi. La propriu! Consider ca aveti dreptate aproape deplina in postarea dvs. Vorbim de atata timp de refacerea sistemului de irigatii. De fapt, tot ce insemna proiect mare in Romania, ne duce la acelasi rezultat: doar vorbe si, an dupa an, cost mai mare ptr realizarea lui, eventual un nou studiu de fezabilitate. Daca imi permiteti, nu sunt de acord cu dvs: degeaba pamantul este roditor, asa cun spuneti dvs in final, eu nu mai cred ca oamenii sunt harnici. Unii da. Dar multi, nu sunt. Prefera sa stea si sa li se dea. Ajutoare sociale, baruri satesti, pacanele…Nu, nu sunt toti romanii harnici. Putini sunt. Dupa cum, nu toti copii romani sut olimpici. Unii sunt. Cei mai multi sunt analfabeti functionali.

  2. Suntem pe podium la producția de grâu dar importăm coca pentru pâine. Suntem campioni la pruducția de cereale dar importăm carne . România țara paradoxurilor.

Comentariile sunt închise.