Retrăim astăzi, în duh, momentul în care mulțimile Îl întâmpinau cu entuziasm pe Hristos, la intrarea în Ierusalim, așterneau haine pe jos înaintea Lui, în semn de cinstire, și strigau cu nădejde: „Osana!”.
Aceiași oameni care, doar câteva zile mai târziu, aveau să strige cu patimă: „Răstignește-L!”.
Așa este inima omului, nestatornică, ușor de tulburat, mereu sfâșiată între lumină și întuneric.
Și totuși, El a mers mai departe. Nu pentru a fi aplaudat. Nu pentru a fi înțeles. Ci pentru că ne-a iubit până la capăt.
Duminica aceasta nu este despre glorie lumească.
Este despre răbdarea care nu renunță. Despre smerenia care nu cere recunoaștere. Despre drumul greu pe care alegi să mergi din dragoste, nu din obligație.
Este despre o credință vie, care nu se arată în lozinci, ci în gesturi.
O credință care nu așteaptă, ci oferă.
Tuturor celor care poartă nume de flori și celor care cinstesc Floriile, vă doresc bucurie în suflet și pace în viața fiecăruia – acea pace pe care numai Hristos o poate dărui.
La mulți ani!
Să aveți parte de sărbători cu lumină și binecuvântare!
Duminica binecuvantată alături de cei dragi!