Cîmpul de dezbateri intelectuale de la noi arată ca după cataclism. În trei decenii de discuții publice, s-au făcut praf orice credibilitate, orice măsură și orice adevăr. Nici o instituție nu mai stă în picioare, doar fațadele mai sînt sprijinite dindărăt de către nume bune de înjurat. La răstimpuri cad și frontoanele. În ceața creată, se descurcă fiecare cum poate.
Cei mai mulți se prind de poalele primului fals profet mai guraliv pe care-l întîlnesc. Nu pentru că lipsesc reperele, ci din neputința de a le recunoaște.