Constituirea fondului de greva. Acesta este motivul invocat de liderii marilor confederatii sindicale cind sint intrebati despre afacerile in care sint implicati. De 16 ani se tot fac greve in Romania, insa niciodata simplii sindicalisti nu au fost platiti de sindicate pentru zilele nelucrate. Fie au ramas cu banii pierduti, fie i-a platit statul.
Anul acesta, doua greve generale au afectat Romania: a ceferistilor, din iunie-iulie, si a dascalilor, din noiembrie. Prima a durat 23 de zile, a doua 21 de zile. Pentru perioadele in care n-au lucrat, nici ceferistii, nici profesorii nu pot primi bani de la stat. Chiar daca guvernul ar vrea sa le dea, nu-i permite legea. Pentru dascali s-a gasit o solutie pentru a-si primi lefurile intregi, prin recuperarea orelor pierdute, in rastimp de citeva luni. Ceferistii ar fi trebuit sa primeasca diferenta de salariu dintr-un fond de greva al sindicatelor. Asa este in Occident si asa ar putea sa fie si in Romania, daca marile confederatii sindicale s-ar ingriji sa faca rost de fonduri. Insa, din cele trei cele mai importante confederatii sindicale, CNSLR-Fratia, BNS si Cartel Alfa, doar ultima are un fond de greva, dar de care nu se atinge pina in 2007.
Sute de miliarde date pe benzina si pe telefoane
In Romania lucreaza in jur de 4.755.000 de salariati. Dintre acestia, peste trei milioane sint membri de sindicat, care cotizeaza lunar cu 1% din leafa catre organizatie. Potrivit Institutului National de Statistica, salariul mediu net actual in Romania este de 7,4 milioane de lei vechi. Un calcul scurt ne arata ca cei peste trei milioane de sindicalisti alimenteaza lunar conturile organizatiilor sindicale cu 222 de miliarde de lei vechi.
Potrivit spuselor liderilor sindicali, 80% din suma (178 miliarde de lei vechi) este incasat de catre organizatiile din fabrica si de catre federatii, iar restul de 20% (44 miliarde de lei vechi) ajunge in conturile celor patru mari confederatii sindicale din Romania: CNSLR-Fratia, Cartel Alfa, BNS si CSDR. Anual, sumele se ridica, la nivelul actual, la 2.136 de miliarde de lei vechi pentru sindicatele simple si federatii, respectiv la 528 de miliarde de lei vechi, pentru cele patru confederatii sindicale. Banii sint folositi pentru chirii, salarii, benzina, telefoane si altele care tin de functionarea organizatiilor. Sindicatele de baza dau o parte din cotizatie inapoi membrilor sub forma de cadouri (de 8 Martie si de Craciun) sau de ajutoare sociale, atunci cind sindicalistului i se intimpla un necaz in familie.
La nivel de confederatie, diferenta din cotizatie nu se mai intoarce in nici un fel la sindicalistul simplu, desi in cei 15 ani care au trecut de la infiintarea marilor confederatii sindicale acestea au strins importante sume de bani pe care le-au investit in diverse afaceri.
Profesorii au ramas cu buza umflata
Ultima greva generala de amploare a avut loc in invatamint si s-a incheiat recent. Potrivit legii, statul nu achita salariile profesorilor grevisti pentru cele 21 de zile nelucratoare. Conform intelegerilor dintre guvern si liderii sindicali, profesorii isi vor primi banii inapoi treptat, in citeva luni, dupa ce vor recupera materia care n-a fost predata la clase. Nici una dintre cele patru federatii din invatamint nu are constituit fond de greva, iar confederatiile la care sint afiliate nu le vor da nici un ban pentru a achita macar o parte din lefurile cadrelor didactice. In 2000, profesorii au fost in greva generala cinci saptamini. Nici chiar dupa un conflict de o asemenea amploare sindicatele din invatamint nu s-au capacitat sa adune bani pentru fondul de greva.
Sindicalistii nu stiu ce face organizatia cu cotizatia lor
Marius Nistor, liderul Federatiei din invatamint afiliata la CNSLR-Fratia, nu are constituit fond de greva si nici de la confederatie nu a primit bani. „Un fond de greva este imposibil de facut. In Romania, sindicalistii cotizeaza doar 1% din leafa. Afara, organizatiile sindicale cistiga din activitati conexe“, spune Nistor.
Catalin Croitoru, liderul Federatiei Educatiei Nationale – afiliata la confederatia amintita mai sus – ne-a declarat ca nu are nici o idee in legatura cu „ceea ce face conducerea confederatiei cu banii din cotizatii“. „Ei (conducerea CNSLR-Fratia – n.r.) nu fac nimic pentru noi, in schimbul cotizatiei pe care noi o platim. Confederatia a pus mina pe patrimoniul fostului UGSR, dar noi nu stim nimic despre ce se intimpla cu profitul“, spune Croitoru.
Petcu da un ceai in loc de bani
„Nu avem constituit la nivel de confederatie fond de greva. Din cotizatiile sindicalistilor, ii sprijinim pe protestatari cu materiale, cu pancarte, cu sonorizare si cu ceai, daca e frig afara. Apoi, cind se ajunge la guvern, la negocieri, facem presiuni pentru atingerea obiectivelor pentru care s-a declansat greva“, ne-a declarat Marius Petcu, presedintele CNSLR-Fratia. Organizatia condusa de Petcu detine cel mai mare procent din baza turistica a fostului UGSR si are in componenta cele mai bogate federatii sindicale din Romania. Intrebat cum se intorc banii la membrul simplu care cotizeaza lunar in conturile confederatiei, Petcu ne-a declarat sec: „Ce sa se mai intoarca? 80% din cotizatie ramine la baza“.
Cornea: „Habar n-am de fondul de greva“
Aurel Cornea este liderul Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint (afiliata la CSDR), cea mai mare organizatie sindicala a cadrelor didactice preuniversitare – peste 180.000 de membri. Intrebat in legatura cu fondul de greva, Cornea ne-a declarat ca nu s-a gindit sa infiinteze un astfel de fond. „E foarte greu sa stringi bani pentru un astfel de fond, mai ales la o federatie ca a noastra, care are membri saraci“, se lamenteaza Cornea. Razvan Bobulescu, presedintele Federatiei Nationale Sindicale „Alma Mater“ – afiliata la Cartel Alfa -, a recunoscut ca „habar n-am de fondul de greva“. „Nu stiu daca CNS Cartel Alfa are constituit fond de greva. Banuiesc ca are. In orice caz, nu m-am gindit la asta. Sincer, nici nu am avut tupeul sa-i cer lui Bogdan Hossu bani pentru profesorii grevisti“, ne-a spus Bobulescu.
CSDR este singura confederatie care nu s-a implicat in afaceri, ea gestionind doar cotizatiile. „Procentul mic din cotizatii care ajunge la nivel central este cheltuit cu utilitatile, cu salariile, cu telefoanele si cu mijloacele de transport“, spune Iacob Baciu, presedintele CSDR. De cealalta parte, Cartel Alfa este singura confederatie sindicala care a creat un fond de greva. „Decizia a fost luata in 2000. Tot atunci s-a hotarit in cadrul confederatiei ca timp de sase ani sa nu ne atingem de acest fond. Sindicalistii grevisti vor putea accesa fondurile respective abia din 2007“, zice Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa.
Mecanicii de locomotiva sint prevazatori
Federatia Nationala a Sindicatelor din Transporturi a participat si ea la greva de 23 de zile a ceferistilor din vara. Ionel Socaciu, liderul Federatiei, ne-a spus ca organizatia nu are un fond de greva la nivel central, dar ca sindicatele locale si-au pus bani deoparte pentru conflictele de munca. El nu si-a amintit un singur sindicat care sa fi utilizat acest fond la vreo greva. In schimb, ne-a indreptat spre Ionel Balos, seful sindicatelor mecanicilor de locomotiva din Regionala Timisoara, pentru amanunte.
Sindicatele lui Balos sint afiliate la alta federatie, aceea a mecanicilor de locomotiva. El ne-a declarat ca 20-30% din cotizatia membrilor intra intr-un cont special din care se achita diferente de salarii pentru perioadele de greva. „Dupa greva din vara asta, sindicatul de la Depoul Timisoara, pe care il conduc, a platit diferente la salarii de peste 700 de milioane de lei“, a afirmat Balos.
In petrochimie, statul a platit
Petre Tancau, presedintele Federatiei „Lazar Edeleanu“ a sindicatelor din petrochimie, ne-a marturisit ca nu are fond de greva nici la nivel central, nici in organizatiile din teritoriu. „Cele mai mari greve ale sindicatelor din «Lazar Edeleanu» n-au durat mai mult de patru zile si au avut loc la inceputul anilor ’90. Au fost greve la Cimpina, la Azo Mures si la Petromidia – cind era la stat -, dar sindicalistii si-au luat banii integral din fondurile societatilor respective, caci asa au stabilit negociatorii la incheierea conflictului“.
La Metrou, fondul de greva e in ceata
Parlamentarul PSD Ion Radoi, liderul sindicatului de la Metrou, conduce unul dintre cele mai bogate sindicate din Romania. Organizatia sa are membri cu lefuri foarte bune si gestioneaza, pe deasupra, si spatiile comerciale din statiile de metrou, de pe urma carora incaseaza lunar chirii consistente.
In 14 ani de zile, sindicalistii de la Metrou au organizat opt greve de avertisment si sase greve generale, cea mai lunga – 12 zile – fiind cea din 1996. „Avem constituit fond de greva si uneori chiar am achitat o parte dintre lefuri. Confederatia la care am fost afiliati (BNS – n.r.) nu ne-a ajutat niciodata“, zice Radoi. Cind vine vorba de cifre, parlamentarului PSD i se incetoseaza memoria: „Nu stiu exact la ce suma se ridica fondul de greva si nici cit la suta din salarii au fost achitate catre grevisti“.
Costin: „Crezi ca sintem Caritas?“
Dumitru Costin, presedintele BNS, ne-a declarat ca organizatia pe care o conduce nu a creat un fond de greva, deoarece suma pe cap de membru care intra lunar in conturile BNS este „infima“. „E vorba de 4.000 de lei vechi pe membru. Nici cit sa dai unuia care sa-ti spele parbrizul“, explica Costin. Intrebat cum se intorc acesti bani la membrul simplu de sindicat, liderul BNS a precizat: „Nu se mai intorc la membrii de sindicat. Ce, noi sintem Caritas?“. •
Afacerile liderilor, pe circa sindicalistilor
Cotizatiile pretins mici ale membrilor de sindicat au stat la baza fie a unor afaceri de succes, fie a unor falimente rasunatoare. Si unele, si altele au fost derulate de liderii marilor confederatii. Principalii finantatori au ramas masa de manevra.
CNSLR-Fratia ar putea avea totusi sume importante la dispozitie, daca n-ar fi dovedit o suspecta nepricepere in gestionarea patrimoniului. De pilda, potrivit unui raport al comisiei de verificare financiara interna din 2003, confederatia a dat, pe 30 aprilie 2002, in chirie firmei Palace – Timisoara, a lui Ovidiu Tender, un complex hotelier din Bucuresti (casa Negropontes) cu 6.000 de dolari pe luna. Contractul de inchiriere a fost incheiat pe 15 ani. Suma a fost considerata foarte mica de comisia de control, care a propus renegocierea contractului. In plus, Palace nu platise chiria pe lunile mai si iunie 2002.
Un alt contract dezavantajos pentru CNSLR-Fratia a fost semnat de liderii acesteia, pe 5 iunie 2002, cu SC Flora Intercom Bucuresti (apartinind lui Danut Ababi si lui Dumitru Ababei). Confederatia a dat in chirie Strandul Floreasca (cu restaurant, birouri, depozite, parcare) pe 2.500 de dolari lunar. In contract s-a prevazut ca plata chiriei sa se faca dupa „un termen de gratie de sapte luni“.
CNSLR-Fratia, rateuri dupa rateuri
CNSLR-Fratia a deschis mai multe firme, in tentativa de a face bani, dar fara succes. Eurosind-Turism, fondata de confederatie in 2003, nu a avut activitate; Transind – creata cu alte doua organizatii sindicale in 1992 – este in lichidare. Sindagrement SRL – o firma de turism – a fost vinduta pe 800 de dolari lui Ovidiu Tender, in 2002.
Cea mai pregnanta amintire a lasat-o insa Fracom SRL, firma 100% a CNSLR-Fratia, prin care Pavel Todoran, liderul de atunci al organizatiei, a incheiat, in 1995, o afacere dezastruoasa cu Daewoo Electronics. Fracom a primit un milion de televizoare coreene, pe care trebuia sa le vinda in rate, dar fara garantii in Romania. Marfa a fost garantata cu proprietati imobiliare ale confederatiei in valoare de 20 de milioane de dolari. Televizoarele nu s-au prea vindut, iar CNSLR-Fratia a ramas datoare catre Daewoo cu trei milioane de dolari. Pavel Todoran este deputat PSD din 2000.
CNSLR-Fratia isi permite sa dea rateuri pentru ca ii vin destui bani din Sind Romania, unde are 37% din actiuni. Sind Romania SRL administreaza baza turistica a fostei organizatii sindicale comuniste UGSR, adica cel mai mare portofoliu hotelier din tara. La Sind Romania mai au actiuni si Cartel Alfa (28%), BNS si CSDR (cite 17,5%). Firma a avut in 2004 o cifra de afaceri de 794 de miliarde de lei si un profit de 38 de miliarde de lei.
Un tun financiar cu aparenta social-democrata
Tot in ograda CNSLR-Fratia se deruleaza o afacere de zeci de milioane de dolari, dar nu cu totul in beneficiul sindicalistilor. Si nici nu alimenteaza vreun fond de greva. Este vorba despre operatiunea Petromservice, pusa la cale, condusa si livrata unui off-shore cipriot de catre Liviu Luca, liderul sindicatelor din Petrom si prim-vicepresedintele CNSLR-Fratia.
In 2002, Liviu Luca s-a folosit de pretextul salvarii a 22.000 de angajati ai Petrom de la concediere, pentru a pune mina pe monopolul service-ului in domeniul petrolier. Atunci, prin intermediul Asociatiei Salariatilor din Petrom, Luca a fondat Petromservice, firma care a preluat 22.000 de salariati ai Petrom si care a externalizat activitatea de service a companiei petroliere. In citiva ani, Petromservice si-a diversificat aria de activitate, investind pina si in presa. Trustul media al Petromservice a reunit ziarele „Ziua“, „Gardianul“ si „Telegraful de Prahova“, Radio Total, precum si posturile de televiziune Alpha TV si Realitatea TV. In Consiliul de Administratie al Realitatea TV, Luca i-a cooptat si pe liderii celor cinci confederatii sindicale reprezentative la nivel national: CNSLR-Fratia, Cartel Alfa, BNS, CSDR si Meridian. In acest fel, a incercat acreditarea ideii ca Realitatea TV este o televiziune a tuturor sindicatelor.
Recent, prin majorari succesive de capital, la care nu au participat, sindicalistii lui Luca au pierdut controlul la Petromservice in favoarea Elbahold Limited, un off-shore cipriot, care detine acum peste 49% dintre actiuni. Petromservice a avut anul trecut o cifra de afaceri de 11 mii de miliarde de lei si un profit de 714 miliarde de lei. Sindicalistii lui Luca mai au insa si alte afaceri grele. Federatia Sindicatelor din Petrom detine 16,3% din Romexterra Bank si 48,99% din Societatea de Asigurari de Viata „Delta Asigurari“, unde actionar majoritar este Tabor Projects Limited.
Cartel Alfa, bani din tichete de masa si asigurari
Cartel Alfa este singura grupare sindicala care lucreaza pentru un fond de greva, care va putea fi folosit insa abia din 2007. Cartel Alfa, condus de Bogdan Hossu, face bani din tichete de masa. Organizatia detine 9,5% din actiuni (insemnind aproximativ 4,5 miliarde de lei) din „TS Ticket Service“ SA, firma infiintata in 1998, care tipareste tichetele de masa. Actionar majoritar este compania franceza „Accor“ SA (81,5%). Cartel Alfa a mai fondat, in 1999, si o Societate de asigurare si reasigurare „Viitorul“, impreuna cu olandezii de la „TBI Romania BV“ (89,97%). Cartel Alfa detine si aici 9% din actiuni. Cu participari de 0,01%, pot fi gasiti ca actionari Bogdan Iuliu Hossu, Sorin Petru Dandea si Romulus Preda Nita.
BNS a investit 1,4 milioane de euro in Eurombank
Blocul National Sindical este actionar unic la BNSIND Impex SRL, firma de comert pe standuri in piete, dar care, desi infiintata din 1994, nu pare sa fi functionat. In schimb, BNS a facut un plasament bun in Eurombank, unde detine 4% dintre actiuni (estimate la 1,4 milioane de euro). Matei Bratianu, secretar general al BNS, este membru, pe o indemnizatie de cel putin 2.000 de euro, in CA al Eurombank, iar Minel Ivascu, vicepresedinte al BNS, ocupa un fotoliu in AGA. •
- Radoi pregateste o greva la Metrou chiar de Craciun
Lucratorii de la Metrou, in frunte cu liderul lor, senatorul PSD Ioan Radoi, vor sa intre in greva generala chiar de Craciun. La trei saptamini dupa ce Justitia a declarat ilegal protestul sindicalistilor, acestia au gasit o modalitate de a redeschide conflictul de munca: lipsa noilor contracte de munca si un salariu minim de plecare de 150 de euro, adica mai mare cu 50 de euro fata de cel actual, asa cum prevede contractul colectiv de munca din ramura Transporturi.
Insa directorul METROREX, Liviu Soava, a spus ca i-a chemat pe liderii sindicali de doua ori la negocieri pentru semnarea unui nou contract de munca. „Dar ei au refuzat. Au spus ca pina nu se incheie conflictul de munca, nu semneaza nimic“.
„Salariatii sint mai nemultumiti ca oricind, pentru ca n-au fost obisnuiti cu acest tratament in 15 ani. O sa le multumim guvernantilor cu o greva, cadou de Craciun“, a spus liderul Ioan Radoi. Senatorul PSD a anticipat ca, daca toate procedurile legale se desfasoara normal, greva o sa aiba loc chiar in preajma Craciunului.
Sindicalistii contesta ca Liviu Soava ar fi directorul legal al METROREX, pe motiv ca nu a depus la timp documentatia necesara la Registrul Comertului. „Este o speculatie, pentru ca actele sint acolo de doua luni. Cit despre faptul ca ei nu vor sa negocieze, asta e dictatura. Iar eu nu sint de acord cu o dictatura a proletariatului. Sa stie si ei ca asta s-a terminat din 1989“, a spus Liviu Soava.
(Text semnat împreună cu George Lăcătuș și apărut în Cotidianul, pe 7 Dec. 2005)