Expresia „absolvent al Colegiului Național de Apărare“ stîrnește, față de cel care și-o trece în CV, un anume respect însoțit de o aură de mister. Misterul e întreținut deliberat, însă fără temei: din școala de elită ce s-a vrut inițial, Colegiul a ajuns un fel de universitate populară de oblojit orgolii.
Colegiul Național de Apărare s-a înființat în 1992 și avea pretenția de a fi cea mai înaltă școală politico-militară din țară. Întîi a funcționat independent, pentru ca acum trei ani să fie înglobat în Academia Militară. De la an la an, sistemul de admitere a devenit tot mai lax, iar numărul absolvenților tot mai mare.
Prima serie a avut 22 de cursanți și atît numărul mic de absolvenți, cît și misterul cu care aceștia înconjurau ceea ce se întîmplă acolo au avut darul de a le crea aura unei elite restrînse. De-a lungul timpului, misterele au rămas, dar elita s-a „proletarizat“ simțitor. La ultima promoție au absolvit 155 de cursanți, astfel încît în momentul de față nu mai puțin de 834 de cetățeni sînt mîndri să-și agațe în CV sintagma „absolvent al Colegiului Național de Apărare“.
Legitimație de șmecher
Cine sînt aceștia? De la politicieni și militari, pînă la jurnaliști și preoți, o pleiadă de inși cu funcții importante amestecați cu anonimi – care caută o trambulină pentru a urca în carieră – asaltează anual Colegiul.
Ce îi împinge spre această școală despre care publicul larg nu știe mai nimic? Pe majoritatea, mîndria de a avea un certificat de apartenență la elită – după cum o recunoaște și directorul CNAp, Iulian Fota. Căci sună bine să spui că faci parte din același club, al absolvenților, cu un prinț, A.S. Radu de Hohenzollern-Veringen, vreo 15 foști sau actuali miniștri, 30 de foști sau actuali secretari de stat, 60 de parlamentari, trecuți sau încă-n funcții, și 100 de generali. În fața acestei ispite, prețul școlarizării – 590 de dolari – pare insignifiant, ca și faptul că noțiunile învățate acolo, dacă sînt asimiliate, nu le ajută la nimic celor mai mulți dintre cursanți.
În plus, în Colegiu se leagă relații strînse și nici călătoriile de documentare la Colegii din statele UE sau NATO nu sînt de lepădat.
Jucan & Co față cu securitatea națională
În Hotărîrea Guvernamentală de înființare a CNAp se spune limpede că au acces la acesta numai persoanele “care ocupă sau pot ocupa, în perspectivă, funcții de conducere și decizie în domeniile politicii de securitate și apărare națională”.
Numai șefii CNAp știu ce legătură cu aceste concepte milităroase vor fi avut, de pildă, Floriana Jucan, Daciana Sîrbu, Mihaela Rudeanu (nora lui Nicolae Mischie, fostul baron PSD de Gorj), Dan Andronic (specialist în imagine al PSD), avocatul Nasty Vlădoiu (apropiat al trezorierului PSD Aristide Roibu) sau un oarecare Adrian Duicu (lider PSD la Drobeta Turnu Severin). Totuși, Floriana Jucan a avut o tangență cu “securitatea națională”, în 1996, cînd a făcut public că a fost amanta lui Jean-Pierre Vettovaglia, ambasadorul Elvenției la București. După dezvăluire, diplomatul a fost retras de la post, iar juna ziaristă și-a căpătat o oarecare notorietate.
Admiterea acestora și a altora ca ei în Colegiu a fost posibilă datorită sistemului permisiv de admitere. Pe baza unei recomandări – venită din partea unei instituții a statului, a unui partid, a unei organizații media sau a ONG –, și a unui eseu de 10 pagini despre securitatea națională, oricine vrea poate intra în CNAp.
Gen. (r) Mihail Vasile-Ozunu, fost director al CNAp pînă în iunie a.c., pretinde că un examen mai riguros nu garantează o mai bună selecție a viitorilor cursanți. “Responsabilitatea alegerii candidaților la CNAp este a instituțiilor care îi recomandă”, ne-a declarat gen. (r) Vasile-Ozunu. Și a adăugat, ca vorbind despre un mare cîștig, că acum este concurență, fiind mai mulți candidați recomandați de partide, ministere, ziare și ONG-uri decît locuri. Pînă în 2001, fiecare candidat avea locul său pe care nu-l putea rata.
Iulian Fota, actualul director al CNAp, este de acord că ar trebui să umble la criteriile de admitere, dar nu s-a hotărît încă. Întîi, încearcă să-și răspundă la întrebarea: cui se adresează Colegiul? La 14 ani de la fondarea acestuia. “Astăzi încă îi vizează deopotrivă pe civili și pe militari, dar fără să fie stabilit un portret-robot al candidatului, care să includă vîrsta, pregătirea, poziția în ierarhie etc. Pînă nu vom decide cine trebuie să facă acest Colegiu, nu putem modifica modul de admitere”, ne-a spus Fota. El precizează totuși că, în funcție de cum se prezintă la interviu, candidații sînt triați “destul de bine”. Dovadă ar fi faptul că în această toamnă, din 122 de concurenți au fost admiși numai 75. Dar asta în condițiile în care, inițial, au fost fixate doar 60 de locuri, suplimentate ulterior datorită cererii mari. Fota exprimă o mirabilă îngăduință: “Nu poți să-i lași pe dinafară dacă vor să meargă la Colegiu”.
Totdeauna s-au adăugat locuri la cifra inițială, din pricina cererii foarte mari.
Lectorii țin cursuri pe gratis
Cum poate vă așteptați, la fel de ușoare ca intrarea în CNAp sînt și lunile de școlarizare, și examenul de absolvire. Prezența la cursuri nu este obligatorie. Tot ciclul de prelegeri este ca un pas de voie de o oră și jumătate pe zi. Verificarea cunoștințelor nu se face prin probe la care trebuie să obții notă de trecere; iar singurul examen constă într-un alt eseu, susținut de cursant la finalul celor 6 luni.
CNAp nu are un corp profesoral propriu, ci se bazează pe colaborarea benevolă a unor lectori aduși, la inspirație, de conducerea Colegiului. Nu sînt bani pentru plata lectorilor, dar directorul CNAp reușește să convingă diferiți profesori universitari, demnitari sau experți străini să vină în timpul liber să vorbească preț de-un ceas și la Colegiu. Experții străini au fost destul de puțini pînă acum, pentru că instituția nu-și permite să le achite biletele de avion și o diurnă decentă.
Cît despre utilitatea informațiilor acumulate în CNAp, toți absolvenții cu care am vorbit ne-au spus, oficial, că se simt satisfăcuți de ce-au învățat, fără să intre în amănunte. Neoficial, cîțiva ne-au mărturist că și-au pierdut timpul la Colegiu. “Asiști la expuneri prea generale, ori care n-au legătură cu preocupările tale profesionale”, ne-a spus unul dintre absolvenți.
Gabriela Ștefan, jurnalist al “Gândul”, care a urmat Colegiul două luni, crede că “dacă ești jurnalist și vrei să te specializezi în probleme militare îți prind bine cursurile de la Colegiu”. Pe de altă parte, consideră că, în CNAp intră mulți politicieni sau lideri de ONG-uri care n-au nici o legătură cu domeniul militar și care n-au cum să folosească informațiile.
Iulian Fota se căznește să le dea dreptate și unora, și celorlalți. “Sînt serii bune și serii mai slabe, după calitatea cursanților și a lectorilor”, afirmă el. Nici el, ditamai directorul, nu poate aprecia cîți din cei 700 de absolvenți ai Colegiului au primit cunoștințe care să le fie utile în carieră.
Cîteva metode de a nu absolvi Colegiul
Examenul pentru dobîndirea rîvnitei diplome durează cît să rostești concluzia unui eseu cu care vii de-acasă. Cu toatea astea, nu toți cei admiși în Colegiu l-au și absolvit. Unii au fost îndepărtați din diferite pricini.
În ultima serie, a 14-a, din acest an, realizatorul tv Robert Turcescu, a fost exmatriculat, după trei luni de la primirea în CNAp, pentru că nu s-a prezentat la cursuri. “La început mi s-a părut tentant, dar n-am reușit să merg nici o oră la cursuri din cauza sarcinilor profesionale prea numeroase. Nu-mi stă în fire să fac lucrurile de mîntuială, așa că am lasat-o baltă”, ne-a declarat Turcescu.
Anul trecut, a fost dată afară Oana Mizil, nepoata fostului demnitar comunist Paul Niculescu-Mizil, după ce conducerea Colegiului a decoperit că aceasta nu are studii superioare. Recomandată de organizația tineretului PSD, în conducerea căruia este, Oana Mizil a depus la CNAp un act de absolvire a unui liceu elevețian în locul unei diplome de absolvire a unei facultăți.
Oana Mizil este creatoare de modă, proprietar al revistei “Monden” și soția omului de afaceri libanez Jimmy Thome. Nașul lor de cununie este Saad Hariri, fiul fostului premier libanez Rafik Hariri – asasinat în februarie a.c.
În 1999, jurnalista Gabriela Ștefan, pe atunci angajată la “Adevărul”, a fost exmatriculată din Colegiu după ce a scris un articol pe marginea unei prelegeri ținute de gen. Constantin Degeratu, șeful Marelui Stat Major al Armatei la acea vreme, despre culisele mineriadei de la Stoenești. “N-au fost informații secrete, pentru că, în general, la Colegiu nu sînt oferte astfel de date. Însă, conducerea CNAp s-a supărat că am redat integral spusele generalului Degeratu”, zice Gabriela Ștefan.
În 1997, fostul căpitan SRI Constantin Bucur a fost îndepărtat din Colegiu pentru că avea dosar penal. Remintim că Bucur a dezvăluit că SRI urmărea telefoanele unor jurnaliști și oameni politici din ordinul lui Virgil Măgureanu, pe atunci șeful principalului serviciu secret.
Cu toate acestea, în 2003, cpt. (r) Bucur a absolvit fără probleme o școală asemănătoare, Colegiul Național de Informații (care funcționează în subordinea SRI).
Falsele efigii ale CNAp
Toate aceste neajunsuri sînt mascate de calpele efigii ale absolvenților ajunși pe cai mari. CNAp se mîndrește că în toate guvernele, din 1993 încoace, au fost miniștri care au absolvit CNAp. De pildă, în guvernul condus de Adrian Năstase erau Gabriel Oprea, Victor Ponta, Șerban Mihăilescu, Ovidiu Mușetescu, Cristian Diaconescu și Eugen Bejenariu.
Și în Cabinetul Tăriceanu sînt cîțiva: Mihai Răzvan Ungureanu – ministrul de Externe -, Vasile Blaga – de la Administrație și Interne -, Iuliu Winkler – de la Comerț -, și Cristian David – ministrul pentru aplicarea acquis-ului comunitar.
Iulian Fota, directorul CNAp, admite că absolvirea Colegiului nu propulsează o persoană într-o funcție importantă, dar contează totuși la CV. În plus, cei trimiși la Colegiu deja se află pe o treaptă mai înaltă în ierarhia unui partid sau a unui minister și au șanse să urce.
O mostră a seriozității cu care au urmat CNAp unii demnitari, pe funcții fiind, este dată de Șerban Mihăilescu. El și-a luat diplomă de CNAp în anul 2002, pe cînd era secretar general al guvernului, fără să treacă pe la cursuri.
***
Securitatea națională servită în sutană
Conceptul de securitatea națională a suferit nuanțări care au condus la recrutarea pentru CNAp inclusiv a preoților – cel puțin în opinia fostului director, gen. (r) Ozunu. Așa încît 3 prelați au absolvit pînă acum CNAp. Unul dintre aceștia este Pr. Ștefan Stanciu, paroh al unei biserici din Ghencea (București). A fost recomandat de Patriarhie pentru CNAp, în 2001, și i-a avut colegi, printre alții, pe Oana Mizil și pe Șerban Mihăilescu.
“Biserica trebuie să fie interesată de securitatea națională. La judecata de apoi, noi, preoții, vom da seama de cum ne-am îngrjit de sufletele, dar și de binele fizic al enoriașilor ”, ne-a declarat Pr. Stanciu.
Iulian Fota, actualul director al CNAp, acceptă că preoții n-au ce căuta la Colegiu.
***
Clubul foștilor absolvenți
Primele două serii de absolvenți s-au crezut îndreptățite să se organizeze ca o grupare de elită și au întemeiat, în 1994, Fundația Colegiului Național de Apărare. Scopul declarat este acela de a sprijini activitatea Colegiului. În fapt, în afara unor dezbateri și conferințe pe teme de securitate națională, Fundația este locul unde se întreține sistemul de relații personale dintre foștii colegi la CNAp. Organizația a căpătat, anul trecut, statut de utilitate publică, ceea ce înseamnă că poate primi bani, terenuri și sedii de la stat.
Din 1998, organizația este condusă de gen. (r) Mihail Vasile-Ozunu, cel care a fost și șeful CNAp, începînd din 2000. Potrivit gen. (r) Vasile-Ozunu, Fundația are 600 de membri, în special foști absolvenți de Colegiu, dar nu numai.
***
Se ieftinește ceva în România
Pînă în iunie a.c., taxa pentru Colegiu era de 590 de dolari. În aceste zile, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, va semna ieftinirea școlarizării la CNAp la 250 de euro.
CNAp mai suferă și alte modificări. Iulian Fota, noul director, a schimbat drastic programa, acordînd o mai mare dimensiunilor nemilitare a securității naționale: diplomație, economie, corupție, crimă organizată, dezastre naturale, management, bună guvernare.
O altă schimbare importantă este durata cursului, redusă de la 6 la 4,5 luni, și organizarea a două serii pe an în loc de una.
***
În ciuda faptului că funcționează într-un sistem militar și că are un obiect de activitate explicit militar, CNAp nu școlește decît cel mult 20 de militari pe serie. Asta pentru că rațiunea pentru care a fost înființat este de a le deschide mai ales civililor de vîrf o perspectivă asupra problemelor de securitate națională.
***
“Pentru CNAp este cerere mare și din partea militarilor, și din partea civililor. Primii nu pot urca în carieră peste un anumit grad fără Colegiu. Ceilalți sînt seduși de numele mari care au absolvit Colegiul și speră ca acest curs să-i ajute să obțină posturi importante”. Iulian Fota
***
“Sînt mulți oameni de afaceri care vor să intre la CNAp, fără să aibă vreo tangență cu domeniul securității naționale. Știu că aici își pot face relații. Unii cred că scapă de PNA dacă fac Colegiu”. Iulian Fota
***
Elena Udrea și geopolitica Mării Negre
Cunoscutul, de-acum, cuplul Elena Udrea – Dorin Cocoș, din anturajul președintelui Băsescu, a trecut, de asemenea, prin CNAp. Dorin Cocoș a intrat la Colegiu în 1999, recomandat fiind, după cum susține, de un ONG pe care nu vrea să-l numească. În 2004-2005, trimisă de PNL, a studiat la CNAp și soția sa, Elena Udrea, șefa Cancelariei Prezidențiale. Ea ne-a confirmat că lucrarea de diplomă, avînd tema “Geopolitica spațiului Marea Neagră – Caucaz și interesle Alianței Nord-Atlantice”, i-a fost inspirată de politica externă promovată de președintele Băsescu. Elena Udrea n-a putut să ne spună concluziile tezei sale, dar ne-a împărtășit premisa: “interesul crescînd al României pentru zona Mării Negre”.
***
Ce-au fost și ce-au ajuns
- Ovidiu Mușetescu a absolvit CNAp în 1993. A fost deputat din 1990 pînă în 1996. În 2000 a fost ales deputat din nou, iar în 2001 a fost numit șeful APAPS, cu rang de ministru. Astăzi este deputat PSD de Teleorman.
- Constantin Sava a primit diplomă de la CNAp în aceeși serie cu Mușetescu, pe cînd era senator PDSR. De altfel, a deținut funcția de senator din 1990 pînă în 2000, cînd a fost desemnat de PSD secretarul general al Senatului. În februarie a.c. a fost demis. Astăzi este șef al Serviciului pentru asigurarea lucrărilor Senatului.
- Gen. (r) Constantin Degeratu era {eful Secției Operații al Comandamentului Armatei a IV-a ”Transilvania” în 1994, cînd a absolvit CNAp. Cinci ani mai tîrziu a devenit șeful Statului Major General al Armatei, iar acum este consilier pe probleme militare al președintelui Traian Băsescu.
- Gen. (r) Dumitru Iliescu era în 1994, cînd a teminat CNAp, șeful SPP. El a fost avansat de Ion Iliescu de la gradul de căpitan pînă la cel de general, în doar cîțiva ani, astfel fiindu-i răsplătită fidelitatea față de fostul șef al statului. În 2001 – 2004 a fost consilier al președintelui Iliescu. Astăzi este pensionar.
- Attila Verestoy este senator UDMR din 1990. El a obținut patalamaua de la CNAp în 1994. Astăzi este liderul grupului parlamentar al UDMR din Senatul României.
- Adrian Vilău a fost deputat FSN și PD între 1990 – 2000. El a absolvit CNAp în 1995. În 1999 a trecut la PDSR, dar nu a mai ajuns în Parlament. Astăzi este avocat.
- Cătălin Harnagea a trecut prin CNAp în 1997, în vreme ce era șeful SIE. După căderea CDR de la putere, a fost înlocuit din funcție și a intrat în afaceri.
- Gabriel Oprea era ofițer de justiție militară în 1997, cînd a absolvit CNAp. În 2000 a devenit director adjunct al CNAp și vicepreședinte al Fundației Colegiului Național de Apărare; în 2001 a fost profesor al Colegiului și secretar de stat. Între 2003 și 2004 a fost ministru al Administrației Publice.
- Cosmin Gușă, actualul lider al PIN, a făcut CNAp în 2001, cînd era secretar general al PSD.
- Victor Ponta a absolvit CNAp în 2002, pe cînd deținea șefia Corpului de Control al Guvernului. Astăzi este deputat PSD de Gorj.
- Sergiu Sechelariu a primit diplomă de absolvent al CNAp în 2002, cînd era secretar de stat la Transporturi. În 2004 a fost silit să demisioneze, după ce a recunoscut că a dirijat fonduri spre Bacău pentru a-l ajuta pe fratele său, Dumitru, să mai obțină un mandat de primar. Acum s-a întors la afaceri.
(Cotidianul, 24 octombrie 2005)