PSD a pus pe masă harta unei Românii cu 15 regiuni, pe care însă le botează județe. Ca să evite legea fundamentală a statului român și eventualele pretenții civice de organizare a unui referendum.
Problema acestei inițiative este că nu slujește interesului național, ci este o nouă manevră, de școală pesedistă, menită a acoperi mizeria și a păstra status quo-ul. Altfel spus, iar se taie de unde nu trebuie, pretinzînd că se face reformă.
O viziune a PSD care nu ține cont de oameni
Marți, vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a anunțat că partidul nu se va opri la comasarea comunelor. „Dacă nu ne atingem și de reconfigurarea județelor, degeaba ne-am apucat”, a declarat el pentru G4Media.
Ca model, a propus cele 15 Curți de Apel. Un „punct de plecare pentru o discuție”, zice. Poate 12 județe, poate 22.
Am făcut socoteala. Dacă se aplică harta Curților de Apel, din cele 41 de județe rămîn 14, plus Capitala. Dispar 27.
Să lămurim, de la început, un lucru. Nimeni de la PSD nu rostește cuvîntul „regiune”. Toți spun „județe”. Dar nu poți lipi trei, patru sau cinci județe și să pretinzi că a rămas tot un județ. Ce iese de acolo este o regiune. Cu un singur centru de putere și cu restul la coada lui.
De ce i se spune atunci județ? Pentru că articolul 3 din Constituție statuează că teritoriul este organizat „în comune, orașe și județe”. Regiunile ar cere revizuirea Constituției și un referendum național. Un județ-mamut se poate face printr-o lege obișnuită.
Cu alte cuvinte, denumirea nu e o scăpare, ci un șiretlic. Unul care ignoră nevoile și sensibilitățile oamenilor.
Despre oameni, de altfel, în acest plan nu se vorbește. Se vorbește despre o „matrice de sustenabilitate”: populație rezidentă, sustenabilitate financiară, capacitate de colectare a taxelor locale. Adică despre tot ce încape într-un tabel. Istoria, identitatea, mîndria locală nu încap în Excel. Deci nu contează, în viziunea PSD.
Să vedem ce ar însemna asta pe hartă.
În Moldova, Vasluiul lui Ștefan cel Mare și al biruinței de la Podul Înalt ar fi înghițit de Iași. Botoșanii lui Eminescu ar trece sub Suceava. Neamțul, cu specificul lui inconfundabil, ar asculta de Bacău – județul în care dl Benea conduce organizația PSD.
Focșanii, orașul Unirii, așezat odinioară chiar pe hotarul dintre Moldova și Țara Românească, ar ajunge, împreună cu Brăila, anexă a Galațiului.
Bănia Craiovei a avut, vreme de secole, cinci județe: Doljul, Gorjul, Mehedințiul, Romanațiul și Vîlcea. Harta lui Benea rupe Oltenia în două. Doljul ar înghiți Gorjul, Mehedințiul și Oltul. Tîrgu Jiu, orașul lui Brîncuși, din Gorjul lui Tudor Vladimirescu, ar deveni o anexă a Craiovei. Turnu Severin, vechea cetate a Banatului de Severin, la fel.
Iar Vîlcea ar fi smulsă din Oltenia și trimisă la Pitești, sub Argeș. Vîlcea, unde odihnește Mircea cel Bătrîn, la Cozia. Vîlcea, unde s-a cîntat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române!”.
Să-i explice dl Benea unui vîlcean că de mîine e argeșean.
În Muntenia, Tîrgoviștea, veche cetate de scaun a Țării Românești, ar trece sub Ploiești, alături de Buzău. Scenariul discutat în presă merge pînă la desființarea Primăriei Generale a Capitalei și la dispariția Ilfovului ca județ de sine stătător.
În Transilvania și în Banat, Sibiul ar asculta de Alba Iulia. Aradul, de Timișoara. Satu Mare, de Oradea. Clujul ar înghiți Maramureșul, Sălajul și Bistrița-Năsăud.
Și ajungem la punctul cel mai periculos. Mureșul și Harghita ar forma o singură unitate. Potrivit recensămîntului din 2021, Harghita are 85,7% maghiari, iar Mureșul 35,6%. Puse la un loc, maghiarii ar deveni majoritari, iar românii, minoritari în propriul „județ”.
Ultima dată cînd Mureșul și Harghita au fost puse sub aceeași administrație a fost în 1952, cînd regimul comunist, după model sovietic, a înființat Regiunea Autonomă Maghiară.
Ce n-a obținut UDMR în aproape patru decenii de negocieri i-ar putea oferi PSD printr-o hartă.
Legea, o vorbă de dînșii inventată
Am mai văzut filmul acesta.
În 1950, prin Legea nr. 5, regimul comunist a desființat județele și a împărțit țara în 28 de regiuni și 177 de raioane, după model sovietic. A ținut pînă în 1968, cînd s-a revenit la județe.
În 2013, tot PSD, prin Liviu Dragnea, a încercat regionalizarea. Legea descentralizării, pe care guvernul Ponta și-a asumat răspunderea, a fost declarată neconstituțională, în unanimitate, de Curtea Constituțională.
Acum aceeași idee se întoarce. În alte veșminte. Doar, doar ne vor prosti.
Mai e un detaliu, deloc mărunt. Legea nr. 3/2000 privind referendumul spune limpede, la articolul 13, că proiectele privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor ajung în Parlament numai după consultarea cetățenilor prin referendum. Obligatoriu.
Domnul Benea a declarat însă că a discutat cu ministrul Justiției ca legea să fie schimbată, astfel încît comasarea comunelor să se facă fără referendum în fiecare localitate.
Nu sînt împotriva unei administrații mai ieftine, ci susțin ideea. Însă, risipa nu stă în existența județului Vaslui sau a județului Gorj. Ea se face în ministere supradimensionate, în agenții inutile și în rețelele de clientelă crescute cu grijă, de decenii, chiar de partidul care acum ne predică eficiența. Deci, de acolo trebuie început.
Solicit guvernului să elimine sinecurile de partid din instituțiile statului și rețelele de clientelă politică mufate la buget! Să comaseze comunele care nu se pot întreține financiar, nu să le pună la grămadă, ca să iasă numărul dorit! Să se gîndească la oameni, cînd vrea să facă reformă! Să nu-i pună pe drumuri pentru forme fără fond! Și finalmente să-și bată joc de o ideea de reformă adminstrativă, așa cum au făcut cu tot ce au atins în țara asta!