Pe 16 decembrie 1989, la Timișoara, s-a aprins scânteia care avea să schimbe soarta unei țări.
Curajul unor oameni simpli a rupt tăcerea și a dat glas unui cuvânt interzis: LIBERTATE.
Din piepturile lor s-a ridicat un strigăt care a înfruntat frica și a aprins speranța în inimile tuturor românilor.
Timișoara a devenit simbolul demnității și al luptei pentru adevăr.
Să nu uităm niciodată! Și să onorăm jertfa celor căzuți atunci, secerați de gloanțele regimului de dictatură, cu același curaj și cu aceeași dragoste de libertate.
17 Decembrie 1989 Arad..
Al doi lea oras revolutionar, primul dupa Timisoara..multime de oameni ( peste 100.000)..in fata primariei care strigau intr un glas:* LIBERTATE..LIBERTATE…LIBERTATE*.. urmat de cel mai inaltator * TATAL NOSTRU*, toti asezati in genunchi si privirea spre cerul de un albastru unic! Am iesit cu totii in strada, cu mic cu mare, dorind sa traim in Normalitate.. Ne am sacrificat pt.libertate, ne am sacrificat pt * ziua de maine*, convinsi ca sacrificiul nu a fost in zadar.
Azi, sa constatam , dupa 35 de ani de la eveniment, asa zisa revolutie a fost defapt o * lovitura de stat*, ca am fost manipulati, abia acum trezindu ne la realitate( in 35 de ani ne am maturizat) si nu mai suntem * credulii* de atunci! Ne am INTELEPȚIT POPOR ROMAN si nu mai suntem atat de *euforici*, ca atunci,cantarim orice gest, orice cuvant si luam decizia inteleapta de a salva tara si neamul romanesc de la pieire. Romani nu uitati ca, nu sunteti *neam de slugi* ci RASA DE STAPANI!
Abia pe 22, marea majoritate, a fost chemată la revoluție. Cu toate că alții au hotărât de prin august 1989 , care va fi soarta fostelor state din sistemul totalitarist. La butoane sunt foștii-foști activiști, securiști, travestiți, care nu au vrut o revoluție de catifea, asta pe scurt.