Dragi frați români de peste granițe,
Ziua Națională a României este una prin excelență a unității.
Și nu doar a unității teritoriale, căci atunci ar fi încă un deziderat, avînd în vedere că părți din trupul țării se află astăzi dincolo de hotarele statului român.
Ci mai ales una a unității de gîndire, simțire și acțiune românească.
1 Decembrie este o sărbătoare a ceasului în care dragostea de frați a învins.
Este o celebrare a momentului în care vrednicia românească a făcut posibil imposibilul: Unirea cea Mare.
Este dovada că Dumnezeu îi ajută pe cei curajoși.
Este un semn al istoriei care ne ține viu dorul de a fi împreună.
Și, nu în cele din urmă, este un îndemn la credință, speranță și iubire.
De aceea, de 1 Decembrie să ne înnoim legămîntul că vom crede pînă la capăt în Dumnezeu și Neamul nostru românesc, că ne vom iubi frații noștri români de pretutindeni și că nu vom înceta să sperăm în renașterea României.
Celor care deja vă aflați pe frontul național vă doresc putere sufletească pentru a lupta mai departe.
Celor care încă stați deoparte vă urez să găsiți în voi puterea de jertfă de vă alătura nouă.
Tuturor vă spun din inimă: La mulți ani!
Trăiască România Mare!