Prezent fiind la cea de-a XXX-a ediție a Forumului Economic din Karpacz (Polonia), am fost invitat să iau cuvîntul în cadrul sesiunii intitulate „Suveranitatea economică în contextul crizei globalizării”. Lupta pentru suveranitate este atît de inegală, încît pare pierdută din start. Puterea giganților corporatiști globali este atît de mare, încât dominația lor absolută pare inevitabilă. Statul național pare astăzi un actor marginal și din ce în ce mai irelevant, lipsit de apărare în fața forțelor uriașe ale globalizării.
Redau mai jos cîteva fragmente din discursul pe care l-am susținut:
Planeta se micșorează; globalizarea ca proces de unificare a ei într-o comunitate de națiuni e firească. Greșit e modul strîmb în care se realizează, în beneficiul unei elite și dezavantajul majorității. De globalizare beneficiază doar o minoritate puternică, afluentă, cosmopolită, conectată la fluxurile transnaționale. Pentru restul locuitorilor planetei ea înseamnă doar devalorizarea muncii: faptul că lucrează la firme ce caută piețe de muncă ieftine – sau disponibilizări, șomaj și emigrare. Pentru națiuni globalizarea înseamnă marginalizare, polarizare extremă, depopulare prin emigrare în masă, declin rural accelerat, alienare, granițe mai permeabile pentru terorism, fluxuri migratorii și de refugiați, dezintegrarea societăților naționale și comunităților locale.
Pentru multe țări est-europene, inclusiv România, globalizarea și tranziția au însemnat dezindustrializare, înstrăinarea pe nimic a activelor și resurselor naturale, sărăcie endemică, colaps societal, infracționalitate și corupție tolerate oficial, declinul clasei de mijloc și al valorilor tradiționale – familia, națiunea, credința. Aceste evoluții au avut loc cu complicitatea „elitelor” est-europene, cooptate și cointeresate să trădeze interesul național în favoarea entităților globaliste.
Suveranitatea economică nu mai este nici măcar un deziderat politic, termenul însuși devenind tabu. Din ea rămîne doar o ficțiune cu funcție nostalgic-decorativă.
Soluția este voința politică de a contracara efectele negative ale globalizării, a afirma suveranitatea și a o redobîndi, acolo unde a fost cedată.
E nevoie de viziune și voință politică, angajament și decizie clară de a re-suveraniza statul național. Ca lider al Alianței pentru Unirea Românilor, eu am voința fermă de a face acest lucru atunci cînd vom fi la guvernare. Ne vom opune unui superstat federal european și hegemoniei globaliste.
Nici „mîna invizibilă a pieței”, nici reglajele „automate” prin „selecție naturală” de tip darwinist, nu rezolvă de la sine problemele și carențele grave ale actualei ordini (de fapt o dezordine calculată), nici nu oferă scenarii pentru ieșirea din criza profundă a sistemului politico-economic mondial.
E nevoie de inteligență și expertiză, planificare și leadership inspirat și patriotic!
Puteți urmări aici clipul integral al discursului meu: